Sunt unele dintre cele mai tari afaceri imobiliare, ale ultimilor ani, din orașul Iași! În joc sunt case care valorează zeci de milioane de euro – GALERIE FOTO

În doar 10 ani, la Iași au avut loc o serie de afaceri imobiliare în valoare de zeci de milioane de euro! În prim-plan sunt case-monument istoric amplasate în zone selecte ale urbei. Ele sunt legate de mari personalități ale orașului sau de evenimente istorice speciale. În spatele lor se află povești spectaculoase sau negocieri dure

În ultimul deceniu, în municipiul Iași au avut loc tranzacții și afaceri imobiliare de câteva zeci de milioane de euro. În prim-plan sunt case-monument istoric amplasate în zone selecte ale Iașului. Toate sunt legate de mari personalități ale urbei sau de evenimente istorice speciale.

Stirile PROTV

Sute de străini veniți la muncă în România, urcați în avion și trimiși înapoi acasă. Au fost interziși până la 5 ani în UE

RomaniaTV

ULTIMA ORĂ: 1.000 de lei în plus pentru fiecare angajat din 2025

Un asemenea caz ține de savantul Ștefan Procopiu, aflat la un pas de premiul Nobel, care a locuit într-o casă amplasată și astăzi la confluența străduțelor dr. Leon cu Aleea Ghica Vodă din Copou. Aici, până la 101 ani (când a murit în 2012) a locuit Rodica, soția savantului. Acum, aceasta are alți proprietari. Mai departe, oricine trece, fie cu mașina, fie pe jos, pe strada Sărăriei (la numărul 155) poate zări o casă cu o arhitectură specială, ce aduce aminte de perioada romantismului (secolele XVIII-XIX).

09:20, 03 Dec 2024

Tot mai mulți români se mută aici! O casă cu teren costă cât un loc de parcare

De asemenea, în locul fostului Institut de Istorie „A.D. Xenopol” de pe strada Lascăr Catargi urmează să apară un hotel. După retrocedarea clădirii, moștenitorul Eduard Michael Wachtel a vândut proprietatea unui patron de restaurante. Prețul a fost de 550.000 de euro. Terenul cu o suprafață de 1.116 metri pătrați poate fi tranzacționat lejer cu cel puțin 2 milioane de euro. Primăria Iași a emis un certificat de urbanism pentru demolarea clădirii de la nr. 15. Clădirea are un subsol cu o suprafața utilă de 169,67 metri pătrați, iar parterul, o suprafață utilă de 434,59 metri pătrați. În zona menționată, un metru pătrat de teren poate fi vândut și cu 2.000 de euro.

Primăria Municipiului Iași a inițiat o procedură privind refacerea unui monument istoric emblematic, Casa „Callimachi” din strada Cuza Vodă

Pe același plan, Primăria Municipiului Iași a inițiat o procedură privind refacerea unui monument istoric emblematic, anume Casa „Callimachi” din strada Cuza Vodă. Aici, în 2019, municipalitatea ieșeană a inițiat o procedură privind refacerea monumentului istoric emblematic. Astfel, șefii administrației ieșene au inițiat documentele legate de selectarea de parteneri în vederea elaborării, depunerii și implementării unui proiect ce ține de refacerea monumentului istoric Casa „Ghica-Calimachi”. Acesta a fost depus spre finanțare în cadrul Granturilor SEE 2014-2021, prin programul Rocultura, apel „Restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice”, granturi venite cu sprijinul norvegienilor.

Povestea fabuloasă a Casei „Ghica-Callimachi”, aflată acum în proprietatea Primăriei Iași

Construcție de patrimoniu, Casa Ghica-Callimachi datează din secolul al XIX-lea. Chiar dacă în perioada comunistă multe dintre clădirile istorice ale Iașului au avut de suferit sau au fost demolate, monumentul care se află pe strada Cuza Vodă (vechea uliță a Goliei), la întâlnirea cu străzile Armenească, George Enescu și Vovidenie, în imediata vecinătate a Mănăstirii Golia, poate fi admirată și astăzi.

„Clădirea are o istorie despre care s-au făcut multe afirmații, dar despre care se cunosc puține lucruri sigure. Imobilul figurează în Lista Monumentelor Istorice cu denumirea de «Casa Calimah-Ghika». De-a lungul vremii, adresa imobilului a mai fost strada Golia nr. 18. Cel mai documentat studiu asupra acestei chestiuni este cel publicat de Gh. Sibechi, care este și principalul nostru sprijin în reconstituirea de față”, arată istoricul Sorin Iftimi, Muzeul de Istorie a Moldovei.

Într-o lucrare, Ion Mitican, unul dintre cunoscătorii istoriei clădirilor ieșene, consideră, bazându-se pe informațiile oferite de Alecu Beldiman în poemul „Tragedia Moldovei”, că la 1821, aici și-ar fi stabilit cartierul general eteriștii de la Iași, înainte de a se muta în afara orașului, la Manăstirea Galata.

„De aceea clădirea ar fi fost distrusă de turci în vara aceluiași an. Terenul pe care se afla blocul alăturat a făcut parte din incinta acestei clădiri. Reconstruit după acest episod dramatic, palatul a trecut generalului Iorgu Ghica, iar mai târziu Ecaterinei Lepadatu (soția maiorului Lapedatu), iar în urmă bancherului Juster. Prin 1837 aici a funcționat «Otelul Petersburg», venit din Casele Voinescu, care fuseseră cumpărate de Epitropia Școalelor Moldovei pentru Internatul Academiei Mihăilene, deschisă la 16 iunie 1834. Nu am găsit suficiente temeiuri care să susțină toate cele spuse mai sus, așa încât am decis desfășurarea unei investigații proprii asupra acestui monument, pentru a-i reconstitui, pe cât posibil, întreaga istorie”, mai reliefează Sorin Iftimi.

Dosar istoric și poveste de vis, la Iași! Totul se leagă de o casă cu etaj și curte de sute de metri pătrați, aflate într-o zonă selectă din centru orașului

Un alt dosar istoric se leagă de o casă cu etaj și curte de sute de metri pătrați, aflată într-o zonă selectă din centru orașului. În anii ’50, autoritățile comuniste de atunci au dispus ca averea defunctului Adolf Theitler, reprezentată de două imobile și suprafața de 3.548 metri pătrați să intre abuziv în proprietatea Statului. Asta în baza Decretului nr. 92 din 1950. Aici figura ca proprietar Paula Theitler, fost tutore al moștenitorului de drept Carol Theitler, născut la Pașcani și plecat în Israel. După moartea acestuia, în 2015, construcția și parte din teren au intrat în posesia moștenitorilor Jaques Theitler și Corina Margareta Theitler, copiii acestuia.

De la fostul Muzeul al Teatrului, la faimosul proces de retrocedare către familia Theitler

Acum, clădirea-monument istoric este în proprietatea fraților Jaques și Corina Margareta Theitler, copiii lui Carol Theitler, și a fost scoasă la închiriere. Aici a funcționat Muzeul Teatrului. Printr-o dispoziție a Consiliului Județean Iași (CJI) din 2010 a dispus restituirea imobilului cunoscut drept „Casa Vornic Alecsandri”, cu teren de 1.100 metri pătrați (mp), din care 854 teren construit. De asemenea, pentru alți 395 mp unde erau blocuri au fost acordate despăgubiri de câteva zeci de mii de lei bune, acum câțiva ani. Pe de altă parte, în mai 2011, și Primăria Municipiului Iași dispunea restituirea în natură lui Carol Theitler imobilul din Strada Vasile Alecsandri, construită în 1880 cu două niveluri. Cu toate că proprietarul și-a dorit ca aici să funcționeze Muzeul Teatrului, CJI Iași nu a găsit soluții ca să plătească o chirie ca muzeul să fie amplasat tot aici.

Fostul sediu al Institutului de Arheologie din Iași, strada Lascăr Catargi, nr. 18 a fost cumpărat recent de Șerban Dimitrie Sturdza

Și fostul sediu al Institutului de Arheologie din Iași, strada Lascăr Catargi, nr. 18 a fost cumpărat recent de Șerban Dimitrie Sturdza. Acesta o va restaura folosind planurile din dosarul de imobil de la Arhivele Naționale Iași! Valoarea de piață a imobilului și terenului este de peste 1.000.000 de euro. Șerban Dimitrie Sturdza este om de afaceri din București și deține mai multe proprietăți în țară. Născut în 1967, la București, acesta este stră-strănepot al lui Mihail Sturdza, domnitorul Moldovei. Această tranzacție a avut loc chiar în aceste săptămâni.

Sediul Institutului de Arheologie din Iași, pradă intereselor imobiliare și financiare

De reamintit că, în 2010, și sediul Institutului de Arheologie din Iași a căzut pradă intereselor imobiliare și financiare. Cu toate că Iașul este considerat capitala culturală a României, marile monumente și clădiri-simbol riscă să devină o banală amintire. Astfel, imobilul unde a funcționat Institutul de Arheologie este un exemplu. Și acum, după ce a fost cumpărat de Șerban Dimitrie Sturdza, acesta arată ca după bombardament. Deși are aproximativ un secol de când a fost construită, clădirea unde au activat marii cercetători și istorici ai țării, precum Vasile Pîrvan, Orest Tafrali, Ion Nestor, Vladimir Dumitrescu sau Mircea Petrescu-Dîmbovița este degradată și riscă să se dărâme. Pereți cojiți, acoperiș căzut, o întreagă structură șubrezită, geamuri crăpate, lemn putrezit și buruieni la tot pasul.

În urma unui proces dubios de revendicare, de peste zece ani, un proprietar, pe care nimeni nu-l cunoaște, obținea clădirea în 2010, printr-o decizie definitivă a Curții Supreme. La acea vreme, cercetătorii de la institut au susținut că totul se petrecea din cauza intereselor mafiei imobiliare. Obiecte istorice remarcabile și artefacte vechi de mii de ani au fost mutate tocmai în zona industrială a orașului. Totul avea la bază un interes financiar uriaș, terenul pe care se află clădirea valorând câteva milioane de lei. Institutul se afla în subordinea Academiei Române.