Sunt obiecte care fac parte dintre cele mai mari descoperiri istorice, din România ultimilor ani! Acestea pot fi admirate doar la Palatul Culturii din Iași – FOTO

Două obiecte, care fac parte dintre cele mai mari descoperiri istorice, din România ultimilor ani pot fi admirate doar la Palatul Culturii din Iași. Este vorba despre o amforă romană târzie descoperită în albia Prutulul, în localitatea Zaboloteni, comuna Trifești, județul Iași. De asemenea, un coif corintic de bronz, de acum 2.500 de ani, descoperit în albia Siretului pe raza comunei Alexandru Ioan Cuza, județul Iași, urmează să fie și el expus, tot la Muzeul de Istorie a Moldovei, după restaurare

Doar la Palatul Culturii din Iași (Complexul Național „Moldova”, Iași) pot fi admirate două obiecte, care fac parte din cele mai mari descoperiri istorice, din România ultimilor ani! Este vorba despre o amforă romană târzie descoperită în albia Prutulul, în localitatea Zaboloteni, comuna Trifești, județul Iași. Aceasta poate fi admirată, până pe 23 martie 2021 în cadrul micro-expozițiției „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”. De asemenea, un coif corintic de bronz, de acum 2.500 de ani, descoperit în albia Siretului pe raza comunei Alexandru Ioan Cuza, județul Iași urmează să fie și el expus, tot la Muzeul de Istorie a Moldovei, după restaurare. Cel mai probabil, asta va fi posibil în primăvara acestui an.

RomaniaTV

Vouchere pentru alimente 2025: Ce alte persoane, pe lângă pensionari, mai beneficiază de carduri sociale. Când se virează prima tranşă

Observatornews.ro

Campanie Observator. Portetul României înainte de alegeri: locul unic unde se termină Delta şi pare că începe sfârşitul lumii

Din seria micro-expozițiilor „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei. Este prezentată o amforă romană târzie descoperită în albia Prutului

Amfora romană târzie descoperită în albia Prutului este una din piesele de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei. Ea poate fi admirată în micro-expoziția care propune, prin intermediul acestui artefact, o incursiune tematică în Antichitatea târzie și perioada bizantină timpurie, în timpul împăraților Iustinian I și Iustinus II. Aceasta datează de peste 1.500 de ani. Amfora, realizată în sec. VI după Iisus Hristos, în atelierele de la Sinope, pe coasta de sud a Mării Negre, a ajuns, prin intermediul negoțului maritim și fluvial, dincolo de frontierele Imperiului Roman de Răsărit, fiind descoperită accidental, în apele râului Prut, în apropiere de localitatea Zaboloteni, comuna Trifești, județul Iași.

Descoperirea este deosebit de importantă, fiind cea mai nordică semnalare a acestui tip amforic, o dovadă a comerțului la mare distanță între lumea romano-bizantină și barbaricum. Amfora de la Zaboloteni arată continuitatea relațiilor economice, și nu numai, între populația locală și lumea mediteraneană, Prutul constituind o arteră comercială încă din antichitatea timpurie.

Valoroasă mărturie din Epoca Antichității! Amfora era produsă în atelierele de la Demirci, centru aflat la 13 kilometri sud de Sinope (oraș situat în nordul Turciei, pe coasta Mării Negre)

De data aceasta, publicul are ocazia să admire un obiect unic în Moldova și descoperit chiar la graniță. În prim-plan este un obiect vechi de peste 1.500 de ani și care provine de la câteva mii de kilometri de Iași. El a fost găsit acum 5 ani. Este vorba despre o amforă, găsită în albia râului Prut. Amfora, foarte bine conservată, are următoarele dimensiuni: înălțimea de 52.5 centimetri (cm); diametrul maxim de 20 cm; diametrul gurii de 8.5 cm; adâncimea- 50 cm. Specialista în ceramologie Dominique Kassab Tezgor, în clasificarea pe care a realizat-o pentru amforele de la Sinope, încadrează tipul respectiv în varianta „D Snp II”.

Așadar, forma aceasta de amforă era produsă în atelierele de la Demirci, centru aflat la 13 km sud de Sinope (oraș situat în nordul Turciei, pe coasta Mării Negre). De obicei, în centrul lor de producere, aceste amfore se datează cu monede de la Iustinianus I (527-565 p. Chr.) și Iustinus al II-lea, respectiv Sophia (565-578 p. Chr.). Exemplare de acest tip sunt binecunoscute atât pe coasta nord-pontică (Chersonesus), cât și în zona vest-pontică, în special Georgia (Gudava, Petra-Tsikhisdziri și Gonio-Apsaros). În Dobrogea romană, respectivul tip amforic este ilustrat prin descoperirea unui fragment de gât la Ibida (Slava Rusa, jud. Tulcea).

Este descoperirea anului, unicat în România. Singura descoperire de acest gen de la nordul Mării Negre, aceasta datează din 2018

De asemenea, un coif corintic de bronz, de acum 2.500 de ani, va fi și el expus la Palatul Culturii din Iași. Specialiștii spun că este descoperirea anului din România. Astfel, de Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie 2021), Complexul Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași a primit în custodie, în calitatea sa de administrator al patrimoniului cultural al Statului român, de la Inspectoratul de Poliție al Județului (IPJ) Neamț, o piesă cu valoare istorică excepțională. Este vorba despre un coif corintic din bronz, datat în secolul al V-lea î.H. Descoperit întâmplător în 2014 în albia Siretului pe raza comunei Alexandru Ioan Cuza, județul Iași, fiind recuperat de organele judiciare din cadrul IPJ Neamț. Singura descoperire de acest gen de la nordul Mării Negre, aceasta datează din 2018.

„Atunci, un coif corintic fragmentar a fost găsit într-un mormânt din secolul al V-lea î.Hr. în Peninsula Taman, la sud-vestul Rusiei. åsta pe care l-am găsit noi este întreg. Ipoteze despre modul în care a ajuns în albia Siretului sunt multe. Căile de comunicație se organizau după râuri. Ceea ce ne surprinde este faptul că o asemenea piesă ajunge atât de mult la nord. Asta înseamnă impactul civilizației grecești în lumea barbară și vorbim de secolul VI-V î. Hr. Vorbim despre Grecia din timpul lui Pericle. Statuia lui Pericle, care este celebră, are exact un coif de genul acesta.