Potrivit analiştilor băncii de investiţii Morgan Stanley, economiile Marii Britanii şi zonei euro ar putea intra în recesiune anul următor, în timp ce SUA ar putea evita recesiunea în 2023 datorită unei pieţe a muncii rezistente. La nivel global, chiar dacă inflația a scăzut, prețurile continuă să crească.
Analiştii de la Morgan Stanley prognozează o diferenţă semnificativă între economiile dezvoltate „în sau aprope de recesiune”, în timp ce economiile emergente ar putea să înregistreze o „revenire modestă”.
SUA ar putea evita recesiunea în 2023
Într-un raport publicat duminica 13 noiembrie 2022, analiştii Morgan Stanley susţin că redeschiderea Chinei după aproape trei ani de restricţii în contextul COVID-19 ar putea conduce la o revenire atât a economiei chineze, cât şi a altor economii din Asia.
„Riscurile sunt orientate în jos”, se precizează în acest raport, conform căruia economia mondială va înregistra anul viitor un avans de 2,2%, mai puţin decât cea mai recentă prognoză de creştere a Fondului Monetar Internaţional, conform căreia PIB-ul Mondial va înregistra anul viitor un avans de 2,7%, conform Agerpres.
Economia chineză ar putea creşte cu 5% în 2023, depăşind, astfel, ritmul mediu de creştere de 3.7% pentur ansamblul pieţelor emergente, în timp ce grupul primelor 10 state dezvoltate ar urma să înregistreze un avans de 0,3%.
Băncile din întreaga lume au majorat dobânzile pentru a contracara inflaţia, însă în cazul SUA, analiştii susţin că statul va continua să majoreze costul creditului în 2023 pe măsură ce inflaţia va rămâne la un nivel ridicat după ce va atinge vârful în ultimul trimestru al acestui an.
„Economia americană va evita, la limită, recesiunea în 2023 dar aterizarea nu se va resimţi ca fiind una lină deoarece ritmul de creare de noi locuri de muncă va încetini semnificativ iar rata şomajului va continua să crească. Efectul cumulat al înăspririi politicii monetare în 2023 se va răsfrânge şi în 2024, rezultând doi ani de creştere foarte modestă”, se arată în raportul Morgan Stanley.
Potrivit acestora, vârful de inflaţie ar putea fi atins în cursul trimestrului patru, iar dezinflatia va fi tema principală a anului următor.
Chiar dacă inflația a scăzut, preţurile continuă să crească
Vă aducem aminte că în România, chiar dacă inflația a scăzut în luna octombrie, preţurile continuă să crească. În timp ce rata anuală a inflaţiei a coborât la 15,32% în luna octombrie, de la 15,88% în septembrie, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 20.58%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 14,37%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,31%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit unui comunicat emis de Institutul Naţional de Statistică, rata inflaţiei de la începutul anului este de 14,5%.
În contextul inflaţiei, Germania va aloca 83,3 miliarde de euro pentru plafonarea preţului la gaze şi electricitate. Proiectul va intra în vigoare de la începutul anului 2023, iar pentru 25.000 de companii preţul la gaze va fi plafonat cu 1 ianuarie. Anterior, planul Germaniei a fost criticat de mai mulți membri ai Comisiei Europene. Planul Germaniei prevede şi subvenţionarea de la 1 martie a anului viitor a 80% din consumul gospodăriilor. Plafonarea preţului gazelor naturale va începe de la 1 ianuarie în cazul întreprinderilor mari şi de la 1 martie în cazul gospodăriilor şi IMM-urilor.
SUA ar putea evita recesiunea în 2023 grație unei piețe a muncii rezistente. Rămâne de văzut cum va fi gestionată inflația în Europa.