Studiu privind practicile didactice și dificultățile în desfășurarea activităților cu elevii, în această perioadă! Sunt implicați doi profesori de la Universitatea „Cuza” din Iași

Copiii de clasa a VIII-a cu rezultate slabe acumulează, în această perioadă a pandemiei de COVID-19, o și mai mare lipsă de cunoștințe față de colegii lor din alte clase. De asemenea, Whatsapp-ul, Messenger-ul și apelurile telefonice sunt cel mai des folosite de profesorii și elevii români, pentru învățarea la distanță de când cursurile au fost suspendate. Acesta este rezultatul realizat, în aceste zile, de trei unități de învățământ superior și Institutul de Științe ale Educației. De la Iași au fost implicați: prof. univ. dr. Constantin Cucoș și conf. univ. dr. Adrian Labăr – Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Studiu privind practicile didactice și dificultățile în desfășurarea activităților cu elevii, în această perioadă! Sunt implicați doi profesori de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași! Este vorba despre prof. univ. dr. Constantin Cucoș și conf. univ. dr. Adrian Labăr – Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației.

Stirile PROTV

Sute de străini veniți la muncă în România, urcați în avion și trimiși înapoi acasă. Au fost interziși până la 5 ani în UE

RomaniaTV

ULTIMA ORĂ: 1.000 de lei în plus pentru fiecare angajat din 2025

„Copiii de clasa a VIII-a care au de obicei rezultate școlare slabe acumulează, în aceasta perioadă, lacune într-o măsură semnificativ mai mare decât colegii lor, cu o medie de 1,93, față de media de 3,11 indicată pentru elevii buni”. Concluzia aparține studiului realizat de echipa din care fac parte și cei doi universitari de la „Cuza”. Studiul s-a derulat în perioada 25-31 martie 2020, privind practicile didactice și dificultățile în desfășurarea activităților cu elevii, după ce școlile au fost închise din cauza pandemiei și învățarea a fost mutată on-line.

„Vorbim despre un compromis și o încercare de a face tot posibilul într-un context de educație atipic și incomod, mai ales pentru clasele mici”. Legat de toate acestea, prof. univ. dr. Constantin Cucoș, care este și director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic la Universitatea „Cuza” arată că:

„Orice proiect de educație la distanță este, de bună seamă, un demers pedagogic ce presupune redimensionări de conținut și de strategie comunicațională. Profesorii noștri sunt, într-o bună măsură, pregătiți să facă față acestei provocări și să compenseze inconvenientul și deficiențele instrumentelor digitale disponibile prin creativitate didactică, proiectare minuțioasă, instruire personalizată. Oricum, vorbim despre un compromis și o încercare de a face tot posibilul într-un context de educație atipic și incomod, mai ales pentru clasele mici”.

Rezultate preliminare de cercetare

Peste 6.000 de cadre didactice au participat la această cercetare. Astfel, majoritatea profesorilor resping varianta repetării anului școlar și varianta recuperării prin restructurarea anului școlar viitor. Cadrele didactice semnalează disfuncții în ceea ce privește: comunicarea autentică și relaționarea umană, sprijin personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare, monitorizarea ritmului învățării, feedback pentru corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor, explicații pentru înțelegerea conceptelor, relațiilor, fenomenelor, consiliere individuală.

Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc cel mai frecvent aplicații simple pentru comunicare cu clasa și individuală. Printre dificultățile în a realiza activități didactice la distanță, cadrele didactice semnalează, în ordine: lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, dificultăți de ordin tehnic, lipsa instrumentelor potrivite pentru predare-învățare-evaluare sau lipsa unui computer suficient de performant. Pe de altă parte, dificultățile elevilor constituie impedimente serioase pentru învățare: dificultăți tehnice, lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii, nivelul insuficient al competențelor digitale, lipsa unui computer/tabletă/telefon smart sau acces limitat la Internet.

Nivelul de utilizare a tehnologiei este mediu pentru 53 la sută dintre aceștia

Cadrele didactice participante la investigație sunt deopotrivă din mediul rural și din mediul urban, distribuiți proporțional pe niveluri de învățământ. Nivelul de utilizare a tehnologiei este mediu pentru 53 la sută dintre aceștia. Doar patru la sută se declară începători în utilizarea instrumentelor și resurselor digitale. Oricum, în aceasta perioadă, pentru ședințe și discuții cu colegi cadre didactice, sunt nevoiți să utilizeze grupuri de discuții asincrone, cum ar fi Whatsapp (94 la sută), apel telefonic (75 la sută), e-mail (72 la sută) și videoconferințe prin Zoom, Webex, Skype, Meet etc. (58 la sută). Iar pentru managementul claselor și al activităților de învățare, aproape trei sferturi utilizează platforme de e-learning precum Google classroom (68 la sută), Moodle (3 la sută), Edmodo (3 la sută), Easyclass (2 la sută). Detalii și alte amănunte despre acest studiu vor fi făcute publice săptămâna viitoare.