Studiu: Pacienții vindecați de COVID-19 rămân cu leziuni pulmonare pe termen lung

Pacienții vindecați de COVID-19 raman cu leziuni pulmonare și cardiace pe termen lung, dar, pentru mulți, acest lucru tinde să se îmbunătățească în timp, conform unui studiu de control al pacienților infectați cu noul tip de coronavirus, prezentat la Congresul Internațional al Societății Respiratorii Europene.

Cercetătorii din Austria au recrutat în studiul lor pacienți cu coronavirus care au fost spitalizați la Clinica Universitară de Medicină Internă din Innsbruck, la Spitalul St Vinzenz din Zams sau la centrul de reabilitare cardio-pulmonară din Münster, Austria.

Stirile PROTV

Sute de străini veniți la muncă în România, urcați în avion și trimiși înapoi acasă. Au fost interziși până la 5 ani în UE

RomaniaTV

Lovituri în lanţ, au găsit reţeta răzbunării! Chefii au câştigat războiul cu Antena

Pacienții au fost evaluați la șase, 12 și 24 de săptămâni după externarea lor din spital. În timpul acestor vizite, au fost efectuate examinări clinice, teste de laborator, analiza cantităților de oxigen și dioxid de carbon din sângele arterial, teste ale funcției pulmonare, tomografii computerizate (CT) și ecocardiograme.

Pacienții vindecați de COVID-19 rămân cu leziuni pulmonare care se vindeca in timp

La momentul primei lor vizite, mai mult de jumătate dintre pacienți prezentau cel puțin un simptom persistent, predominant senzație de respirație greoaie și tuse, iar tomografiile computerizate au arătat încă leziuni pulmonare la 88% dintre acestia. Cu toate acestea, până la următoarea lor vizită la 12 săptămâni după externare, simptomele s-au îmbunătățit, iar leziunile pulmonare au fost reduse la 56%.

„Vestea proasta este ca oamenii prezinta insuficienta pulmonara la cateva saptamani bune dupa externare; vestea bună este că deficiența tinde să se amelioreze în timp, ceea ce sugerează că plămânii au un mecanism pentru a se repara singuri”, a declarat dr. Sabina Sahanic, care este doctorand la Clinica Universitară din Innsbruck și face parte din echipa care a desfășurat studiul, care include profesorul asociat Ivan Tancevski, profesorul Judith Löffler-Ragg și doctorul Thomas Sonnweber din Innsbruck.

Vârsta medie a celor 86 de pacienți incluși în această prezentare a fost de 61 de ani și 65% dintre ei au fost bărbați. Aproape jumătate dintre ei erau fumători actuali sau foști și 65% dintre pacienții spitalizați cu COVID-19 erau supraponderali sau obezi. 18 (21%) fuseseră într-o unitate de terapie intensivă (UTI), 16 (19%) avuseseră ventilație mecanică invazivă, iar durata medie de ședere în spital a fost de 13 zile.

Un total de 56 de pacienți (65%) au prezentat simptome persistente la momentul vizitei lor de șase săptămâni; senzația de respirație grea (dispnee) a fost cel mai frecvent simptom (40 de pacienți, 47%), urmată de tuse (13 pacienți, 15%). La vizita de 12 săptămâni, respirația se îmbunătățise și era prezentă la 31 de pacienți (39%); cu toate acestea, 13 pacienți (15%) încă tușeau.

Teste funcției pulmonare au aratat ca pacienții vindecați de COVID-19 rămân cu leziuni pulmonare

Testele funcției pulmonare au inclus FEV1 (cantitatea de aer care poate fi expulzat forțat într-o secundă), FVC (volumul total de aer expulzat forțat) și DLCO (un test pentru a măsura cât de bine trece oxigenul din plămâni în sânge). Aceste măsurători s-au îmbunătățit și între vizite, la șase și 12 săptămâni. La șase săptămâni, 20 de pacienți (23%) au prezentat FEV1 mai puțin de 80% din normal, îmbunătățit la 18 pacienți (21%) la 12 săptămâni, 24 de pacienți (28%) au prezentat FVC mai puțin de 80% din normal, îmbunătățit la 16 pacienți (19%) la 12 săptămâni și 28 pacienți (33%) au prezentat DLCO mai puțin de 80% din normal, îmbunătățindu-se la 19 pacienți (22%) la 12 săptămâni.

Scanările CT au arătat că scorul care definește severitatea leziunilor pulmonare generale a scăzut de la opt puncte la șase săptămâni la patru puncte la 12 săptămâni. Deteriorarea inflamației și a fluidelor din plămâni cauzată de coronavirus, care apare pe scanările CT ca pete albe cunoscute sub numele de „sticlă măcinată”, s-au îmbunătățit, de asemenea; a fost prezentă la 74 de pacienți (88%) la șase săptămâni și la 48 de pacienți (56%) la 12 săptămâni.

Ecocardiogramele au indicat si lezuni ale inimii

La vizita de șase săptămâni, ecocardiogramele au arătat că 48 de pacienți (58,5%) au avut o disfuncție a ventriculului stâng al inimii în momentul în care este relaxant și dilatant (diastola). Indicatorii biologici ai afectării inimii, cheagurilor de sânge și inflamației au fost semnificativ crescuți.

Dr. Sahanic a spus:

„Nu credem că disfuncția diastolică a ventriculului stâng este specifică COVID-19, ci mai degrabă un semn al severității bolii în general. Din fericire, în cohorta de la Innsbruck, nu am observat nicio disfuncție cardiacă severă asociată cu coronavirus în faza post-acută. Disfuncția diastolică pe care am observat-o a avut, de asemenea, tendința de a se îmbunătăți cu timpul. Constatările din acest studiu arată importanța implementării unei îngrijiri structurate de urmărire pentru pacienții cu infecție severă COVID-19. Important, CT a dezvăluit leziuni pulmonare în acest grup de pacienți care nu au fost identificate prin teste funcționale pulmonare. Cunoașterea modului în care pacienții au fost afectați pe termen lung de coronavirus ar putea permite simptomelor și leziunilor pulmonare să fie tratate mult mai devreme și ar putea avea un impact semnificativ asupra recomandărilormedicale suplimentare”.