Cu ocazia Zilei Tineretului, un grup a organizat un studiu de specialitate. Sondajul a urmărit să măsoare o serie de aspecte care nu pot lipsi din viaţa tinerilor. Astfel, s-a descoperit că cei mai fericiţi tineri din România se află în oraşul Iaşi.
Potrivit studiului, pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din ţara noastră este de 6,69.
Reamintim faptul că Iaşul a ocupat locul 10 în topul oraşelor cu cel mai ridicat nivel de trăi din România.
Cei mai fericiţi tineri din România se află în oraşul Iaşi
Studiul de specialitate a urmărit măsurarea grasului de fericire, gradului de siguranţă pe care îl resimt în oraşul în care locuiesc, dar şi lucrurile care pot fi îmbunătăţite.
Astfel, nivelul cel mai ridicat de fericire a tinerilor din România este înregistrat în oraşul Iaşi, în vreme ce valoarea cea mai redusă este s-a înregistrat în Constanţa, potrivit datelor rezultate din studiu.
Studiul ce poartă denumirea „Tineri după pandemie: Oraşe Fericite” a fost realizat pe un eşantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, din cele şase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timişoara, Bacău, Constanţa, Baia Mare şi Iaşi.
În medie, participanţii au punctat nivelul de fericire din oraşele lor cu 5,99 (din 10 puncte posibile), apoi gradul de siguranţă resimţit e peste medie (6,63/10), iar pentru proactivitate oraşele au primit un punctaj de 6,25/10.
În timp ce la Iaşi s-a declarat nivelul cel mai ridicat al fericirii tinerilor şi cel mai redus la Constantă, oraşul Cluj-Napoca a fost perceput drept cel mai curat şi unit oraş. De asemenea, Iaşul a fost considerat cel mai accesibil.
De ce mai depinde fericirea tinerilor
Pentru a fi pe deplin fericit, potrivit analizei realizată de Consiliul Tineretului din România, se pare că posibilitatea achiziţionării unei locuinţe este un factor determinant. Gradul de satisfacţie resimţit de tineri creşte considerabil în acel moment, mai ales că o mare parte din tinerii de 18 – 34 ani încă locuiesc cu părinţii (57,8%, faţă de 49,4% în medie în UE-27, conform Eurostat). Vârsta medie la care aceştia părăsesc locuinţa părintească este de 27,9 ani.
Totodată, 8,4 procente dintre tinerii români, cu vârste între 15 – 29 ani, locuiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40 la sută din venit pentru cheltuielile cu locuinţa, 64,7% locuiesc în gospodării supraaglomerate (raportat la 27,5%, media UE), iar 21,9% suferă de lipsă sau precaritatea severă a locuinţei (6,5% media UE).
Mai mult decât atât, analiza de specialitate arată că, din anul 2015 şi până în 2020, costul închirierii a crescut cu 10,1%.
O chirie medie pentru o garsonieră în Capitala sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minimum net, în timp ce chiria pentru un apartament cu două camere 129,66% din salariul minim net, reiese din calculele specialiştilor.
Astfel, 6 din 10 tineri consideră că oraşele lor s-au adaptat eficient contextului pandemic, iar două din şase persoane ar dori să se implice în viitorul apropiat în acţiuni de voluntariat pentru a ajuta la dezvoltarea oraşului în care se afla.
Guvernanta programului „Capitala Tineretului din România” – în cadrul căruia a fost făcută această cercetare – este formată din Consiliul Tineretului din România, Federaţia Tinerilor din Cluj, Grupul PONT şi Banca Comercială Română.
Cei mai fericiți tineri se află în orașul Iași, dar tot aici se află și cele mai frumoase femei, potrivit unui alt studiu.