Studiu alarmant privind noul coronavirus! Ce efecte poate avea acest virus asupra creierului

Un studiu organizat la Universitatea Yale arată că noul coronavirus produce efecte asupra creierului, asta mai ales din cauza lipsei de oxigen. Astfel, durerile de cap, confuzia şi delirul experimentate de unii bolnavi de Covid-19 ar putea fi rezultatul unei invadări directe a coronavirusului în creier.

Cercetările sunt încă preliminare, dar aduc indicii pentru a susţine ceea ce până acum puţin timp era doar o teorie în mare măsură nedovedită, informează Realitatea.

Studiu alarmant privind noul coronavirus! Ce efecte poate avea acest virus asupra creierului

Potrivit studiului, condus de Akiko Iwasaki, imunolog la Universitatea Yale, virusul este capabil să se multiplice în interiorul creierului şi prezenţa sa privează de oxigen celulele creierului vecin. Frecvenţa acestei situaţii nu este încă clară.

RomaniaTV

Adelina Pestrițu și-a făcut o scanare a creierului. Când a venit rezultatul, să cadă din picioare!

Observatornews.ro

"Se îneacă!" Tânăr în comă, după ce a sărit să salveze o fetiţă înghiţită de apele râului Bahlui, în Iași

Nu ar fi total şocant ca SARS-CoV-2 să fie capabil de a pătrunde bariera hematoencefalică, o structură care înconjoară vasele de sânge din creier şi încearcă să blocheze substanţele străine. Dar medicii credeau până acum că consecinţele neurologice constatate la aproape jumătate dintre pacienţii Covid spitalizaţi ar putea fi rezultatul unui răspuns imunitar anormal – „furtuna de citonkină” – provocând o inflamare a creierului, mai degrabă decât o invadare a virusului în creier.

Cum au ajuns specialiștii la această concluzie

Profesorul Iwasaki şi colegii săi au decis să abordeze problema în trei feluri: infectând un mini-creier creat în laborator (organoizi cerebrali), infectând şoareci şi examinând creierul bolnavilor morţi de Covid-19.

În cazul organoidelor cerebrale, echipa a descoperit că virusul era capabil să infecteze neuronii, apoi să „pirateze” maşinăria celulei neuronice pentru a se multiplica. Celulele infectate provocau moartea celulelor vecine privându-le de oxigen. Unul dintre principalele argumente contra teoriei invadării directe a creierului era că acesta nu are niveluri ridicate ale unei proteine numită ACE2, de care coronavirusul se agaţă, şi care se află din plin în alte organe cum ar fi plămânii. Dar echipa a descoperit că organoidele aveau destul ACE2 pentru a facilita intrarea virusului şi proteinele erau destul de prezente în creierul pacienţilor decedaţi.

Echipa a analizat şi două grupe de şoareci: unul a fost genetic modificat pentru a avea receptorii ACE2 doar în plămâni, altul doar în creier, scrie adevarul.ro. Şoarecii infectaţi la plămâni prezentau leziuni în acest organ; animalele infectate în creier au pierdut rapid din greutate şi au murit, semn al unei potenţiale mortalităţi crescute când virusul a pătruns în creier. Creierele a trei pacienţi morţi din cauza complicaţiilor severe legate de Covid-19 prezentau de asemenea urme de virus, în grade diferite.

Specialiștii au descoperit un nou simptom al COVID-19: Căderea părului

Spre deosebire de modul în care de manifestă căderea părului atât la femei, cât şi la bărbaţi, cunoscut şi ca telogen effluvium, o formă agresivă de alopecie care apare în urma unei intervenţii sau boli.

”Majoritatea pacienţilor au pierdut cu 50% din densitatea părului şi se pot observa zone libere pe scalp”, explică Dendy Engelman, dermatolog din New York.

Un alt medic dermatolog susţine că în urma unor cazuri recente de COVID-19 pe care le-a monitorizat, nu a întâlnit niciodată în cariera sa astfel de situaţii.

”Nu am văzut niciodată pierderi atât de mari de păr şi atât de rapid în cei 25 de ani de carieră”, spune specialistul dermatolog. ”Pacienţii mei au venit cu pungi pline cu păr, suficient cât să faci o perucă, asta în cele mai severe cazuri produse de o boală virală”.

Vestea bună este că deşi telogen effluvium este o boală cronică rară, cele mai multe cazuri se rezolvă de la sine, în timp.

”Poate dura între patru şi şase săptămâni ca ciclul de creştere să revină la normal”, explică Dr. Engelman.