Staţiunea Mamaia se transformă din temelii. Farmecul de altădată va fi reînviat de către autorităţi

Staţiunea Mamaia se transformă din temelii. Farmecul de altădată va fi reînviat de către autorităţi, mai exact va semăna cu varianta de acum 40 de ani a staţiunii din nordul litoralului.

La limita plajelor din staţiunea Mamaia va fi creată o perdea forestieră din plante care cresc în soluri nisipoase, care va avea, pe lângă rolul peisagistic, şi pe cel de stopare a eroziunii costiere.

Staţiunea Mamaia se transformă din temelii. O barieră verde, de patru kilometri va proteja coasta de furtunile puternice de pe mare

Turiştii care veneau în anii ’70 – ’80 în staţiunea Mamaia îşi amintesc cum, în lipsa umbrelelor şi a baldachinelor, se ascundeau de arşiţă zilei sub copacii care străjuiau nisipul. În ultimii ani, toată vegetaţia a fost îndepărtată, fără să ştie că, de fapt, copacii nu făceau doar ziua suportabilă, ci aveau şi un rol de stopare a eroziunii plajelor.

Stirile PROTV

Decizia care i-a salvat viața lui Adrian, un român de 37 de ani prins în dezastrul din Spania: "Am luat câinele și m-am dus"

RomaniaTV

Lovitură pentru toţi românii înainte de Sărbători

Astfel, conform autorităţilor, staţiunea Mamaia va avea din nou o barieră verde, de patru kilometri, care să protejeze coasta de furtunile puternice de pe mare. Acum 40 de ani, zona era înconjurată de verdeaţă. În anii 90, însă, construcţiile haotice şi interesele comerciale au distrus spaţiul verde. Dincolo de aspectul estetic, barierele erau create special pentru a opri furtunile care spulberau nisipul de pe plajă.

Oficialii vor să refacă spaţiul verde şi vor plantă în primăvara arbuşti rezistenţi. În paralel, se lucrează la lărgirea plajei.

În cadrul proiectului de lărgire a plajelor litorale, început în toamna acestui an, în Mamaia vor fi plantaţi copaci la marginea nisipului, aşa cum existau în urmă cu patru decenii, cu rol de stopare a eroziunii costiere.

După finalizarea lucrărilor de stopare a eroziunii plajelor, care se execută în prezent, în primăvara va începe şi plantarea celor 650 de puieţi, din speciile sălcioara, catina albă şi catina roşie, care cresc în soluri nisipoase

„Am avut grijă ca această barieră verde, primă măsură de acest gen luată după Revoluţie, să fie implementată prin fonduri europene, fără să modifice în niciun fel costul total al proiectului şi nici timpul de execuţie Plantând specii autohtone, pe o bandă de 10 metri de la limita de vest a plajelor, vom fixa şi stabiliza zona dunelor de nisip, iar când aceasta barieră verde va ajunge la maturitate va fi o piedică în transportul nisipului către aleile de promenadă în timpul furtunilor de peste iarnă“, a declarat Bogdan Bolă, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral.

„Renunţăm la metoda noastră mai veche, aceea a gardurilor de stuf şi să implementăm aceasta perdea verde din specii endemice, din specii întâlnite deja în zonă care să îndeplinească rolul de reducere a transportului eolian a nisipiului şi de ce nu să ofere o componentă vizuală mai plăcută, atât pe sezonul rece cât şi pe sezonul estival”, a spus şi Nicusor Buzgaru, manager proiect.

Proiectul va fi implementat pentru moment doar în staţiunea Mamaia.

Costurile estimate pentru perdeaua forestieră ajung la 100 de mii de euro, dar banii sunt deja accesaţi prin programul european de lărgire a plajelor de pe litoralul românesc.

Plaje mărite pe litoralul românesc

În ultimii ani, litoralul românesc a câştigat ceva hectare de teren. În anul 2015, primele sectoare de plajă care s-au lărgit au fost din Mamaia, Constantă şi Eforie Nord.

În toamna acestui an proiectul realizat cu bani europeni, în cuantum de 800 de milioane euro, va duce la mărirea lăţimii altor sectoare de plajă urmând ca, în primăvara anului viitor, să înceapă înnisiparea şi în Eforie. În următorii ani, alte 11 sectoare de plajă vor fi extinse, cele mai multe lucrări urmând a fi executate în sudul litoralului: de la Costineşti la 2 Mai. Nisipul pentru lărgirea plajelor este excavat din mare. În paralel se amenajează şi diguri pentru că forţa distructivă a valurilor să nu mai erodeze plajele.