Ieri, 15 decembrie 2022, statele membre UE au adoptat introducerea impozitului minim de 15% pe profiturile multinaţionalelor, după ce Ungaria şi Polonia au renunţat la obiecţiile pe care le aveau la această măsura. Blocajul măsurii s-a produs din cauza că autoritățile de la Budapesta și Varșovia au dorit să obțină asigurări în ceea ce privește subvențiile din fondurile europene.
Liderii Uniunii Europene, printre care preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat această idee, numind votul de ieri „un progres major pentru toţi cei care susţin dreptatea fiscală la fel ca noi”.
Statele membre UE au adoptat introducerea impozitului minim de 15% pe profiturile multinaţionalelor
Măsura adoptată ieri ar trebui să intre în vigoare dela 31 decembrie 2023. A fost nevoie de unanimitatea celor 27 de state pentru validarea proiectului care a fost întocmit de Comisie şi care pune în aplicare acordul istoric pentru mai multă justiţie fiscal care, de altfel, a fost aprobat anul trecut de circa 140 de tari sub egida OCDE.
Cu o reacţie în acest sens a venit şi cancelarul german Olaf Scholz.
„Punem în aplicare unul dintre cele mai dragi proiecte ale mele în Europa: impozitarea minimală a companiilor la nivel global”, a declarat şi cancelarul german Olaf Scholz.
Iniţial, măsură a fost blocată de Varşovia şi Budapesta în contextul validării de către UE a planurilor lor de redresare în care erau incluse subvenţii de miliarde de euro.
După ce au primit asigurări în ceea ce priveşte planul de redresare, cele două state au căzut de acord cu privire la dosarul respectiv care, pe de altă parte, include şi deblocarea unui ajutor financiar de 18 miliarde de euro pentru Ucraina în 2023.
„A fost un drum lung, cu obstacole la fiecare pas. Astăzi, unitatea a prevalat şi toate statele membre şi toţi cetăţenii UE vor beneficia de asta”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un comunicat.
Reforme în sistemul judiciar pentru a obţine subvenţii din fondurile europene
Motivul pentru care măsura a fost blocată de către două state membre UE a fost intenţia acestora de a primi subvenţiile din fondurile europene. De altfel, Polonia a căzut de acord să modifice şi să apeleze la reforme în sistemul judiciar. Totodată, autorităţile au subliniat că vor interveni asupra unei legi legate de Curtea Supremă pentru a îndeplini cerinţele impuse de Comisia Europeană în obţinerea fondurilor europene prevăzute în PNRR.
Motivul a fost că Uniunea Europeană a considerat ca Polonia are probleme cu independenţa justiţiei, din cauza guvernului ultraconservator aflat la putere timp de mai mulţi ani. În acest sens, Comisia Europeană a propus blocarea statului la 23,9 miliarde de euro în granturi şi 11,5 miliarde de euro în împrumuturi ieftine.
În aceeași cheie, Comisia Europeană a propus blocarea a 13 miliarde de euro din fondurile europene pentru Ungaria, după ce statul a fost acuzat de probleme de corupţie. Nici preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen nu va anunţa planul de redresare la Budapesta de mai multe miliarde de euro. Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer, a motivat refuzul preşedintei Comisiei prin faptul că nu este obligată să fie prezentă personal, deşi, până acum, Ursula von der Leyen a fost prezenta în fiecare ţară pentru a anunţa planul de rezilienta şi redresare.
Aşadar, reiterăm faptul că statele membre UE au adoptat introducerea impozitului minim de 15% pe profiturile multinaţionalelor.