În ultima perioadă, secțiile ATI sunt din ce în ce mai solicitate, iar spitalele din linia întâi, cele de boli infecțioase, sunt pline de foarte mult timp. În acest moment, cele mai încercate spitale din România sunt la Bucureşti, Timişoara și Iaşi.
În fiecare zi, tot mai multe spitale din țară anunță că au atins capacitatea maximă la terapie intensivă. Astfel, paturile se ocupă rând pe rând de bolnavi de COVID-19. Primele spitale care s-au umplut sunt cele din linia întâi.
București, Timișoara și Iași – orașele cu cele mai solicitate spitale din țată
La București, situația este cruntă de săptămâni bune. Imediat ce un pat este eliberat și dezinfectat, în următoarea clipă este ocupat de un alt pacient, care își dorește să trăiască.
Nici la Timișoara lucrurile nu merg întro direcție bună. La Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş, capacitatea maximă a fost atinsă, iar bolnavii sunt trimiși spre alte spitale. Acum o săptămână, primarul Dominic Fritz spunea că dorește să mărească numărul paturilor cu oxigen la priză sau la concentratoare.
De asemenea, la Iași, la cel mai mare spital de boli infecţioase din Moldova, presiunea crește tot mai mult în fiecare zi. Aici sosesc pacienți din Suceava, Botoşani, Piatra Neamţ, Bacău, dar și Vaslui. Vineri, la nivelul acestui județ, mai erau doar cinci locuri libere: patru în Iaşi şi unul în Paşcani.
Situația din Cluj este similară. Săptămâna trecută, doar două paturi mai erau libere, din cele 52 de la ATI.
Nu trebuie ignorate nici celelalte județe. De exemplu, la Sibiu și la Alba Iulia, toate spitalele sunt pline. Cu toate acestea, există promisiuni că numărul paturilor va crește, însă personal medical nu există, care să asigure tratamentul pacienților. Acest fapt îngreunează și mai mult situația.
Vremurile disperate cer soluții disperate. Astfel, la Galați, unde există deja nouă paturi la terapie intensivă, au mai fost adăugate încă trei. Chiar și așa, numărul mare de pacienții nu poate fi acoperit, fapt care a determinat medicii să unească paturile, pentru a încăpea mai mulți bolnavi.
De ce unii oameni, aparent sănătoși, fac forme grave de COVID-19 și mor?
Expert în sănătate publică, Ioana Stăncel, a vorbit despre cele trei situaţii în urma cărora se poate ajunge la decesul adulţilor care sunt, în aparență, sănătoşi.
”În primul rând, virusul se manifestă în furtuna antinflamatorie, care duce la manifestările violente care nu mai răspund la tratament. Sau oamenii ajung prea târziu la spital, iar schemele terapeutice nu mai sunt eficiente. Chiar dacă se aplică tot ce este eficient ca tratament în această boală, persoana nu răspunde”, a afirmat expertul Ioana Stăncel la Digi24.
Pe de altă parte, multe persoane se consideră ”sănătoase”, dar fără a avea o certitudine asupra acestei stări, pentru că în România numărul celor care îşi verifică în mod constant starea de sănătate este foarte mic.
”Trebuie avut în vedere că în cazul unei mari părţi a adulţilor aparent sănătoşi, supravegherea stării de sănătate privind bolile cronice nu e cea mai bună.
Avem adulţi aparent sănătoşi, care, în realitate, au afecţiuni cardio-vasculare, diabet, boli supraponderale. Chiar dacă nu sunt diagnosticate, aceste afecţiuni există şi, pe acest teren, infecţia are alte forme de manifestare, astfel că pacientul răspunde mult mai greu la tratament”, mai spune expertul.