Noi descoperiri arheologice spectaculoase, făcute chiar în plin centru al orașului Iași, lângă Palatul Culturii. Săpăturile, supravegheate de specialiștii Institutului de Arheologie, au loc în aceste zile, lângă Strada Palat (spre coborâre, partea dreaptă) și în apropiere de Școala Primară „Gheorghe Asachi”
Descoperiri arheologice spectaculoase, făcute în aceste zile chiar în plin centru al orașului Iași, lângă Palatul Culturii. Săpăturile supravegheate de specialiștii Institutului de Arheologie au loc în aceste zile lângă Strada Palat (spre coborâre, partea dreaptă) și în apropiere de Școala Primară „Gheorghe Asachi”. Acum nu sunt date concrete legate de ceea ce a fost găsit în acest areal. Sunt vehiculate mai multe variante, care nu sunt certitudini. Astfel, vestigiile ar putea proveni de la un zid de împrejmuire al Mănăstirii „Trei Ierarhi” sau de la un vechi han.
Pe actualul loc unde se afla Școala Primară „Gheorghe Asachi”, de lângă Pietonalul Ștefan cel Mare, era un faimos han
Pe actualul loc unde se află Școala Primară „Gheorghe Asachi” de pe Pietonalul Ștefan cel Mare era, pe la începutul anului 1800, faimosul han de la „Trei Ierarhi”.
„Povestea este rămasă din vremea când negustorii osmanlîi (turci) cutreierau așezările și drumurile Moldovei, aducând în hrubele întortocheate și-n ascunzișul haznalelor caravane cu băcăliile Orientului, șaluri indiene, săbii din Damasc și duceau înapoi piei de samur, roți de ceară verde și parfumată, butoaie de carne uscată, ocale de aur și argint scoase din munții Moldovei și Bistriței Aurii. Bolțile sale joase de la stradă, îndeobște pitarii, bacalii, atrăgeau prin 1845 sute de privitori în jurul butcelor și cupeurilor strălucitoare, înfățișate de fabrica lui Anton Beer, instalată în ograda hanului, pe Ulița Mare, în inima târgului”, se arată în descrierea poetică a localului.
În apropiere se afla și fostul turn-clopotniță al Mănăstirii „Trei Ierarhi”, construit în 1638
În apropierea acestui loc, în care acum s-au făcut descoperirile, se afla și turnul-clopotniță al Mănăstirii Trei Ierarhi, construit în 1638, care a făcut parte din complexul arhitectonic al Mănăstirii „Trei Ierarhi” din Iași, ctitorire a voievodului Vasile Lupu. Din 1640 și până la demolarea sa, în 1886, turnul a adăpostit un orologiu, primul orologiu public cunoscut din Țările Române. De reamintit că Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași a fost construită între anii 1637-1639 și, de la început, a fost metoh al bisericii Protaton de la muntele Athos.
Intrarea în incinta fortificată a mănăstirii, situată pe Ulița Mare (actuala Ștefan cel Mare), se făcea printr-o boltă situată într-un turn construit la 1638. Turnul, acoperit cu țiglă și al cărui înălțime estimată era de peste 30 de metri, avea două încăperi în partea superioară: o primă încăpere în care se aflau cele opt clopote și o alta, deasupra, în care era instalat orologiul cu câte un cadran pe fiecare fațadă. Pentru a ajunge la prima încăpere trebuia urcată o scară în spirală cu 280 de trepte.
Întreg arealul aflat între Hotel „Moldova”, Palatul Culturii, Casa Pătrată și Școala Primară „Gheorghe Asachi” e plin de construcții istorice
De reliefat că, întreg arealul aflat între Hotel „Moldova”, Palatul Culturii, Casa Pătrată și Școala Primară „Gheorghe Asachi” e plin de construcții istorice, unele dintre ele ridicate acum jumătate de mileniu. În capătul Bulevardului Ștefan cel Mare, pe spațiul verde, a fost pusă, la 1968, o inscripție care arată că „Pe acest loc, unde se afla «Hotelul Petersbug», s-a desfășurat în ziua de 17 martie/8 aprilie «Adunarea populară a revoluționarilor din Moldova».
„În căpătul Bulevardului Ștefan cel Mare (în fața Palatului Culturii de astăzi), pe spațiul verde, a fost pusă, la 1968, o inscripție care arată că «Pe acest loc, unde se afla ‘Hotelul Petersbug’, s-a desfășurat în ziua de 17 martie/8 aprilie ‘Adunarea populară a revoluționarilor din Moldova’», care a dat semnalul revoluției burghezo-democrate din Țările Române. Se știa că proprietarul hotelului fusese «unicul care să fi așezat în Iași un hotel destul de suportabil, ceea ce nu existase până atunci».
Acesta era Conrad Regensburg, un personaj foarte pitoresc al epocii. El se născuse la Bamberg, în 1779. A fost înrolat într-o unitate de bavarezi în timpul campaniei lui Napoleon în Rusia (1812). Întors în localitatea natală, dupa încheierea păcii își încearcă iarăși norocul în Rusia. Neavând parte de succes, s-a retras la Iași, pe la 1824, unde și-a început afacerile hoteliere, care i-au adus o oarecare înflorire”, reliefează istoricul Sorin Iftimi.
„Banchetele” care au marcat începutul Revoluției de la 1848 în Moldova au avut loc în elegantul salon al „Hotelului Petersburg”
Astfel, încă de pe la 1840 fusese remarcată pasiunea proprietarului și a oaspeților săi pentru discuțiile politice, temele favorite ale conversațiilor din salonul hotelului. Indiferent de locație, „Hotelul Petersburg” era locul preferat de diplomați și personalitățile politice, care dezbăteau chestiuni de politică internă și externă. Avem, astfel, o bună explicație pentru faptul că „banchetele” care au marcat începutul Revoluției de la 1848 în Moldova au avut loc în elegantul salon al hotelului. Dincolo de valoarea istorică pe care a avut-o această clădire, ea a reprezentat la mijlocul secolului al XIX-lea și o mega – afacere imobiliară.
Totul arată că, și atunci, poveștile legate de afaceriști cu bani și „combinații” financiare erau la modă și extrem de încâlcite sau dubioase. De reliefat și că, amplasat cât se poate de incomod pentru urbaniști, obturând priveliștea spre „Palatul Ocârmuirii”, imobilul urma să fie supus alinierii stradale, potrivit planului general, elaborat în 1897. A existat un proiect de expropriere a clădirii (prin despăgubire), încă de la 1907, pusă în operă la 1926-1927. În acest interval, Comisia de soliditate a clădirilor din Iași a declarat, la rândul ei, fragilitatea acesteia și necesitatea de a fi demolată, fiind „fragilizată” de un recent cutremur. Așadar, și noua descoperire arheologică vine să completeze date și informații istorice extrem de interesante și de valoroase ce țin de istoria medievală și modernă a Capitalei Moldovei.