Spectaculos! Ansamblul de la Curtea Domnească din județul Iași intră în reabilitare și restaurare! Lucrările vizează vestigiile istorice din orașul Hârlău (EXCLUSIV)

Ansamblul de la Curtea Domnească din județul Iași, respectiv din orașul Hârlău, care datează din anul 1384, va intra într-un istoric proces de reabilitare și restaurare! Deja, la Direcția Județeană pentru Cultură Iași a fost depus un proiect în acest sens care are ca beneficiar Parohia „Sf. M. MC. Gheorghe” prin preotul paroh Dumitru Tincu. Acesta se află în faza de obținere a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție și Studiu de Fezabilitate

Curtea Domnească din județul Iași, respectiv din orașul Hârlău, care datează din anul 1384, va intra într-un istoric proces de reabilitare și restaurare! Deja, la Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Iași a fost depus un proiect în acest sens care are ca beneficiar Parohia „Sf. M. MC. Gheorghe” prin preotul paroh Dumitru Tincu. Acesta se află în faza de obținere a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI) și Studiu de Fezabilitate (SF). Proiectant este arh. Ing. Aurora Târșoagă, iar elaborator S.C. Credo Design S.R.L. Aici, regimul de protecție este: IS-II-a-A-04178 – Ansamblul Curții Domnești, oraș Hârlău, Str. Tăutu Logofăt 16, IS-II-m-A-04178.01 – Biserica „Sf. Gheorghe” și IS-II-m-A-04178.02 – ruinele Curții Domnești.

Stirile PROTV

Sute de străini veniți la muncă în România, urcați în avion și trimiși înapoi acasă. Au fost interziși până la 5 ani în UE

RomaniaTV

Lovituri în lanţ, au găsit reţeta răzbunării! Chefii au câştigat războiul cu Antena

Curtea Domnească din Hârlău este o curte domnească atestată pentru prima dată în anul 1384 și se află în ruine

Curtea Domnească din orașul Hârlău este o curte domnească atestată pentru prima dată în anul 1384, la o distanță de 74 de kilometri de municipiul Iași. În prezent, se află în ruine. Curtea Domnească din Hârlău este atestată pentru prima dată printr-un act din 1 mai 1384, acolo locuind Doamna Margareta (Mușata), mama domnitorilor Petru I Mușat (1375-1391) și Roman I Mușat (1391-1392). Aceasta este și prima atestare a așezării Hârlău. Mai apoi, în 1492, aici a fost ridicată Biserica „Sf. Gheorghe”. Reședința domnească din Hârlău a fost una dintre preferatele domnitorului moldovean, mai ales către sfârșitul domniei. La 12 iulie 1499, Ștefan cel Mare a semnat la Hârlău „Tratatul de pace cu polonii” regelui Ioan Albert.

La Curtea Domnească din orașul Hârlău au locuit și urmașii lui Ștefan cel Mare

De remarcat că, la Curtea Domnească din Hârlău au locuit și urmași ai marelui domnitor Ștefan cel Mare. După cum relatează cronicarul Grigore Ureche, aici a fost ucis în aprilie 1523 hatmanul Luca Arbore, acuzat de trădare de domnitorul Ștefăniță Vodă (1517-1528). Cronicarul Ureche scria „într-acest an, în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ștefan Vodă au tăiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic să-l fie aflat în viclenie, iară lucrul adevărat nu sa știe”.

Printre domnitorii care au locuit aici se află îndeosebi Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), care a construit în apropierea curții o biserică cu hramul „Sf. Dumitru”. Aici s-au emis hrisoave domnești și s-au încheiat tratate de pace sau de alianță. Rolul Curții Domnești de la Hârlău s-a diminuat după ce domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a mutat capitala Moldovei la Iași, unde a construit o curte domnească. Curtea Domnească din Hârlău decade după moartea lui Radu Mihnea.

Până în anul 1907, pe locul Curții Domnești de la Hârlău s-a aflat depozitul de gunoi al orașului și oborul de vite

În anul 1727, curtea domnească era încă intactă. Distrugerea ei s-a produs în secolul al XIX-lea, când localnicii au dărâmat-o pentru a folosi piatra la pavarea străzilor și la construcția de case. Până în anul 1907, aici s-a aflat depozitul de gunoi al orașului și oborul de vite. Între anii 1923-1931, s-au efectuat aici cercetări arheologice sub conducerea acad. Virgil Drăghiceanu. Abia după 1989 cercetările au fost continuate de cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Stela Cheptea. În urma acestora s-au conturat fazele de construcție ale Palatului domnesc și s-a identificat în mare parte planul construcției. Zidurile Curții Domnești de la Hârlău au fost consolidate și restaurate, intenționându-se amenajarea unui muzeu în unele încăperi cu obiecte descoperite în perimetrul arheologic.