Spectacolul cătușelor. Se lansează a doua stagiune

În Parlamentul României. Având la bază noile legi ale justiției. Cu doi regizori mari la vârf. Cătălin Predoiu, cel mai longeviv ministru al Justiției în prezent în funcție și inițiator al pachetului celor trei legi, și Robert Cazanciuc, PSD, și el fost ministru al Justiției, aflat la butoanele Comisiei juridice. Împreună și într-o înțelegere perfectă și cu acordul parlamentarilor din coaliția de guvernare, ei sunt pe cale să definitiveze scenariul celei de-a doua stagiuni a spectacolului cătușelor în România. În cele ce urmează, vă voi dezvălui rețeta.

La premiza celor mai multe dintre abuzurile din justiție se află o inepție. De tip totalitar. Faptul că atât procurorii, cât și judecătorii sunt considerați la grămadă, prin legile în vigoare, ca fiind magistrați. Judecătorii ar fi dorit de mult separarea profesiilor, doresc acest lucru în continuare și nu neapărat sub presiunea societății civile, atâta cât mai există în România. Ei pur și simplu vor să fie liberi să delibereze conform legii și propriei conștiințe, și să nu fie constrânși să dea achitări sau sentințe sub presiunea avocaților statului. Procurorii însă s-au lipit de judecători ca timbrul de scrisoare și se luptă în continuare să aibă statut de magistrați. Imagistic, acest statut îi așază în instanță la același nivel cu judecătorii și la un nivel superior avocaților care exercită apărarea. Egalitatea sugerată de balanța din mâna zeiței dreptății nu mai este asigurată.

RomaniaTV

Bomba momentului. Cristela Georgescu l-ar putea înlocui pe Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale

Observatornews.ro

Bătrân căzut în curtea spitalului din Vâlcea şi rănit la cap, ignorat de medici: "N-avem ce să-i facem". Martorii l-au cărat pe braţe în interiorul secţiei

Dar această legătură ombilicală, menținută și consolidată artificial între procurori și judecători, are și alte consecințe și ascunde și alte dedesubturi. De pildă, în baza acestui statut comun de magistrați, un procuror poate să bată din palme și să devină judecător și apoi chiar șef de instanță. Fără a mai fi obligat să învețe pe brânci și alte discipline ale științei dreptului, cu excepția Codului penal și a Codului de procedură penală. Dar cea mai gravă consecință abia acum urmează și devine câmpul de bătaie al războiului dintre coaliția majoritară și opoziția minoritară.

În stagiunea anterioară a spectacolului cătușelor, care a făcut săli pline timp de peste zece ani, perioadă în care au fost aruncați după gratii nu numai corupți notorii, ci și adversari ai unor capi politici sau pur și simplu oameni de afaceri care nu au cedat șantajului și, în același timp, au fost absolviți de păcate mulți oameni vinovați de infracțiuni, au funcționat, după cum se știe, protocoale secrete anticonstituționale între instituții ale statului. În epicentrul acestora aflându-se serviciile secrete. La celelalte capete erau judecători, în baza unor protocoale încheiate cu instanțele, procurori, în baza unor protocoale încheiate cu DNA și Parchetul General, precum și decidenții din CSM, în baza protocoalelor încheiate cu această instituție, care constituțional este creierul și inima sistemului de justiție. A fost construit astfel un malaxor, din care nu scăpa decât cine trebuia să scape și nu era condamnat decât cine trebuia să fie condamnat, pentru că, așa cum pe bună dreptate a spus generalul Dumitru Dumbravă, șeful departamentului juridic al SRI, justiția fusese transformată într-un câmp tactic. Desigur că în acest câmp tactic și în această conjunctură ticăloasă și teribilă totodată, în care a funcționat justiția timp de peste zece ani, un rol important l-au jucat judecătorii și procurorii acoperiți. Adică cei care, contrar legii și prin îngenuncherea Constituției, aveau și calitatea de colaboratori ai serviciilor secrete. Acestora li se încredințau cele mai sensibile dosare. Aceștia aveau dreptul să citească note și rapoarte ale serviciilor secrete, la care partea care urma să fie judecată și apărătorii acesteia nu aveau acces. Sistemul de justiție devenise o super-inchiziție.

Ei bine, întreg acest mecanism, așa cum rezultă din dezbaterile din Parlament, urmează să fie reconstruit în perioada imediat următoare, în ciuda tuturor deciziilor CCR, prin strădania celor doi „corifei” ai justiției, de la PNL și PSD. În mod normal, tocmai pentru a nu se reveni la situația anterioară, ar fi fost obligatoriu ca, de la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, magistrații cu dublă calitate, judecători și procurori, să fie ori devoalați, ori îndepărtați din funcții, întrucât altfel se produce o încălcare a Constituției României. În noile legi ale justiției, acest lucru ar fi trebuit să fie consemnat. Însă, la insistențele lui Predoiu și Cazanciuc, s-a recurs la un truc. Și lucrurile au luat-o la vale. S-a decis ca această chestiune, legată de dubla calitate a unor judecători și procurori și de deconspirarea acestor cazuri, să fie pasată mai la vale. Adică trecută în sarcina legilor securității. Pe care le vom avea la Sfântul Așteaptă. Până atunci, va fi cum a fost.

Vom avea deci din nou o legislație paralelă. În baza unor protocoale. Vom avea din nou oameni judecați și condamnați pe bază de probe secrete, pe care nu le văd decât judecătorii și procurorii. „Câmpul tactic” din justiție nu numai că va funcționa din nou bine merci, va tropăi prin sălile de judecată.