România urmează să fie lovită de un val de căldură sufocant. Specialiștii din Grupul de Climatologie și Prognoze Globale au oferit explicaţii vizazi de acest fenomen.
Temperaturile ce se apropie de 40 de grade Celsius la umbră se vor înregistra în anumite zone. În Capitală, conform măsurătorilor efectuate, maximul lunii iulie a fost de 42,4 grade, atins la data de 5 iulie 2000.
„Temperatura maximă absolută a lunii iulie este 44,3ºC și a fost înregistrată la Calafat, în data de 24 iulie 2007, potrivit ANM. Dar călduri de peste 40 de grade au mai fost și la Turnu Măgurele (43,2 grade, în 25 iulie 1987) și Calafat (tot 43,2 grade, în 5 iulie 2000). De asemenea, peste 40 de grade au mai fost în trecut și la Târgu Jiu, Galați sau Timișoara (uneori chiar în luni considerate de toamnă- august sau septembrie)”, potrivit specialiştilor.
Care sunt cauzele temperaturilor ridicate din România
Specialiștii din Grupul de Climatologie și Prognoze Globale susţin faptul că în aceste momente asistăm la o luptă între două regiuni (polară şi tropicală) cu o intensitate peste medie, fiindcă regiunea polară deşi are o activitate intensă, are o structură slabă, fără omogenitate.
„Oceanele globale au preluat o cantitate mare de căldură, în lipsa aerului rece, consumat în cursul primăverii. Practic, ne aflăm într-o perioadă de creştere a radiaţiei solare (creştere normală, ţinând cont de perioada în care ne aflam în cadrul ciclului solar) şi vedem o activitate mai intensă a atmosferei planetei noastre. Anul 2020 a fost unul care a adus schimbări radicale. Timp de aproape 3 ani, planeta a fost dominată de minimul solar ce a avut loc. Vortexul a fost unul din ce în ce mai intens, până când a devenit unul record ca intensitate, iar iernile au avut perioade lungi în care dacă ne uităm afară, aveam impresia că a venit primăvara. Cu toate acestea, verile au fost calme. Calde, dar calme.
Am văzut câteva valuri de căldură, concentrate în special în Europa de Vest şi în Siberia. O dată cu Mai 2020, un fenomen La Nina puternic şi timpuriu a apărut. În acelaşi timp, nivelul radiaţiilor solare a început să crească, schimbarea începând să aibă loc. După toamna anului 2020, când radiaţiile solare au crescut semnificativ, vortexul polar a început să arate semne de slăbiciune, ce au continuat şi pe parcursul lunii Decembrie 2020. Totul a culminat cu încălzirea stratosferică majoră din Ianuarie 2021, care a reprezentat un eveniment ale cărui urmări se văd încă”, a transmis sursa citată.
2021 este un an cu vortex perturbat. O încălzire stratosferică majoră este un eveniment ce poate avea loc în fiecare an, însă intensitatea acestora este diferită. Evenimentul din Ianuarie 2021 a fost unul extrem, care a dus la scindarea vortexului stratosferic şi care s-a transmis în toată structura „Vârtejului polar”.
Ce arată o notă a Administrației Naționale de Meteorologie:
Printre anii cu cele mai calde luni iulie sunt: 2012, 2007, 2015, 2002 etc. Temperatura minimă absolută a lunii iulie este -8,0ºC şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Vf.Omu, în data de 6 iulie 1933. La Bucureşti, minimă absolută a lunii iulie este 7,4ºC, înregistrată în data de 15 iulie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La Bucureşti-Filaret, minimă absolută este 7,8ºC, înregistrată în data de 1 iulie 1896, iar la Bucureşti-Afumați, 7,9ºC, înregistrată în 9 iulie 1962.
În această lună, valori ale temperaturii minime a aerului sub 0ºC se înregistrează, în general, doar în zona montană și în depresiunile intramontane. Ani în care s-au înregistrat temperaturi minime absolute scăzute, în iulie, majoritatea sub 10ºC, au fost: 1996, 1993, 1989, 1984, etc. Luni iulie foarte reci în România au mai fost în anii 1979, 1984, 1978, 1969 etc.
Specialiştii trag un semnal de alarmă și transmit românilor să nu circule în orele amiezii, să se hidrateze și să stea la umbră. Deshidratarea dar şi expunerea la soare pot fi fatale pentru oameni.