Specialiștii de la Facultatea de Horticultură din Iași transmit care sunt greșelile de evitat la producerea răsadurilor! – FOTO

Conform statisticilor, în prezent, în România se cultivă în fiecare an, prin plantarea răsadurilor, o suprafață de cca 150.000 ha, care necesită aproximativ 12 miliarde de fire de răsaduri, pentru producerea cărora trebuie amenajate 4.000 ha cu diverse spaţii.

Ce mai trebuie punctat este faptul că, pe lângă asigurarea necesarului de lumină, răsadurile primesc cantitatea optimă de căldură şi de umiditate. Totodată, pentru producţia de răsaduri este indicat să folosim seminţe din soiuri certificate. Prof. univ. dr Vasile Stoleru, de la disciplina de Legumicultură din cadrul Facultăţii de Horticultură a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi (USAMV), vine cu o serie de sfaturi cu privire la obţinerea de răsaduri sănătoase.

RomaniaTV

Valentina Pelinel și Borcea, luați la mișto, după ce și-au editat pozele din vacanță în ultimul hal: ''Penibil. Mototolul ăla nu are mâini, tu ești tunată toată

Observatornews.ro

A evadat din puşcărie pentru iubita lui minoră. Aflase că îl înşală cu fostul coleg de celulă

Soiuri sau hibrizi cu plasticitate ecologică

La înfiinţarea culturilor trebuie să avem în vedere să ne alegem soiurile, hibrizii sau cultivarele pe care ni le dorim, dar pe cât posibil să aibă plasticitate ecologică, respectiv să se adapteze climatului şi zonei în care ne desfășurăm activitatea.

„Trebuie să ne alegem cultivare în funcție de sistemul de cultură, în spații protejate sau în câmp. Dar, putem să avem în vedere şi câteva dintre cerinţele consumatorului; şi el este un factor important pentru noi dacă ţinem cont că produsele pe care le obţinem vor fi valorificate pe piață şi nu destinate strict autoconsumului. De asemenea, trebuie să avem în vedere să achiziţionăm sămânţa de la producători tradiţionali, firme specializate care au soiuri/hibrizi cu valoare biologică ridicată“, a punctat acesta.

Trebuie evitată alungirea răsadului!

Alt factor important de care trebuie să ținem cont este substratul de cultură pe care ni-l alegem la producerea răsadului, specifică dr. Vasile Stoleru.

„Acesta nu trebuie neapărat să fie un substrat bogat în mraniță, care să aibă un conținut mare în azot, ci trebuie să aibă proprietăți optime, astfel încât să evităm alungirea răsadului. Un substrat bogat în elemente nutritive, mai ales în această perioadă când lumina lipsește foarte mult, va produce un răsad subțire, înalt care nu corespunde parametrilor tehnologici, pentru a fi cultivat mai ales în spații protejate. În spațiile protejate trebuie să obținem răsad de cea mai bună calitate.“

Grijă mare la factorii de microclimat!

În perioada de producere a răsadului se mai pot face greșeli în ceea ce privește factorii de microclimat, în sensul în care nu reușim să îi controlăm sau nu cunoaștem foarte bine cerințele plantelor, respectiv: temperatura, umiditatea din substrat şi umiditatea din mediul de cultură, mai adaugă specialistul.

„Trebuie să ținem cont în primul rând de intensitatea luminoasă pentru că riscăm să obținem răsaduri care vor produce inflorescențe sau flori într-un număr mai redus sau cu un anumit număr de frunze, ceea ce nu ne dorim pentru că vrem ca răsadul să ofere producții timpurii şi de calitate. Acest lucru se poate întâmpla în cazul unor răsaduri produse la paletă, în care, de exemplu, volumul de amestec nu este corespunzător comparativ cu un răsad produs în ghivece, cu diametrul mai mic sau mai mare care are aceeași vârstă. Poate exista o diferențiere celulară mult mai pronunțată comparativ cu răsadul produs în ghivece.

Deci, dirijarea factorilor de microclimat este esențială la producerea răsadurilor: aerisirile trebuie făcute, iar ventilația trebuie păstrată. Ce trebuie reținut este că, în fenofaza de germinare a semințelor, temperatura trebuie să fie mai ridicată cu 4-5°C decât ar fi necesar în perioada creșterii răsadului. Astfel, avem posibilitatea să reducem pe cât posibil, după fenofaza de repicat, temperatura cu 4-5°C, în perioada producerii răsadului“, încheie prof. univ. dr Vasile Stoleru, disciplina de Legumicultură, Facultatea de Horticultură a USAMV Iaşi.