Sorin Roșca Stănescu: „Capcană pentru George Simion”

A intrat în marea horă Nicușor Dan. Nu sunt deloc secrete legăturile lui cu al doilea stat subteran, succesor al primului. Se rupe sub ochii noștri lanțul de iubire al coaliției celor patru, întrucât sunt mai mulți cei care se văd la prezidențiale. Și, în aceste zile, George Simion încearcă să încropească mult visata alianță a suveraniștilor. Între timp însă, același stat subteran îi pregătește capcana.

Unitatea de nezdruncinat până ieri a partidelor anti-Georgescu, care se autointitulează drept pro-europene, a dispărut așa cum se destramă orice vrajă. Nu mai vor un singur candidat. Sunt deciși să alerge la prezidențiale pe culoare separate. Oare sunt chiar sinucigași? Oare nu conștientizează faptul că în acest fel își refuză orice șansă de a câștiga în numele celor patru partide un mandat la Cotroceni? Fără îndoială că nu sunt nici orbi și nici naivi. Liderii respectivelor partide au primit o serie de asigurări ferme. În sensul că, până la momentul primului tur de scrutin, Călin Georgescu va fi scos din joc. Se va întâmpla atunci când va fi prea târziu pentru George Simion să se mobilizeze și să intre în cursă cu viteza și cu aplombul necesar.

Stirile PROTV

Documentele pe care românii trebuie să le depună neapărat la ANAF până vineri, 20 decembrie

RomaniaTV

Ziua în care Mircea Diaconu a murit NU a fost întâmplătoare. Ce SEMNIFICAȚIE specială are. Ți se face pielea de găină

Din perspectiva sugerată mai sus, George Simion pornește de două ori cu stângul. O dată fiindcă își propune și face public acest lucru să realizeze o coaliție a formațiunilor suveraniste în jurul partidului AUR. Și asta înainte de toate. Înainte de a fructifica un demers pe care l-a întreprins cu mai multă vreme în urmă, în sensul coalizării în jurul partidului său a unei părți consistente din societatea civilă. Sunt fel de fel de organizații care reprezintă interese ale unor comunități, există și o întreaga constelație a societăților comerciale mici și mijlocii, sunt o puzderie de grupuri în România care doresc sancționarea partidelor care au guvernat până în prezent timp de 35 de ani, dar care acționează separat, modest, haotic. Interesul major al partidului AUR este de a coaliza în jurul său toate aceste forțe disparate și de a construi cu ajutorul lor o mare mișcare națională a patrioților români. Abia în pasul următor, având în spate o coaliție de proporții naționale, George Simion ar trebui să negocieze nu de la egal la egal, ci din poziții de forță, cu celelalte formațiuni politice de tip suveranist. Fie că sunt parlamentare, fie că sunt extraparlamentare. Aceasta este prima greșeală. George Simion pune carul înaintea boilor.

A doua greșeală este că arde timpul nepregătindu-se în mod serios pentru a fi capabil să preia în orice secundă ștafeta de la Călin Georgescu, în eventualitatea în care acesta, așa cum se pregătește cel de-al doilea stat suveran, va fi eliminat pe ultima sută de metri. Exact ca într-un concurs în care este utilizată ștafeta, George Simion trebuie să alerge pe același culoar cu domnul Călin Georgescu, suflându-i acestuia practic în ceafă și fiind pregătit în orice secundă, fără a pierde din viteză, să preia de la acesta misiunea de a candida la președinția României. Firește, împreună cu voturile din țară și din străinătate de care Georgescu a beneficiat. Dacă George Simion stă și așteaptă în tribune desfășurarea campaniei prezidențiale, fără a fi conștient că într-un fel sau altul, nu știm cum, se pregătește aruncarea în aer a candidaturii lui Georgescu, atunci e bine să fie avertizat încă de pe acum că face o greșeală fatală. Va fi prea târziu în cel de-al doisprezecelea ceas să preia pe cont propriu întreaga campanie și să asigure transferul în contul său a milioanelor de voturi din țară și din străinătate.

Și, în definitiv, cu cine intenționează George Simion să facă o alianță a suveraniștilor? În primul și în primul rând cu Diana Șoșoacă. Aparent, Diana  Șoșoacă este din nou eligibilă pentru intrarea în cursa prezidențială și mă îndoiesc că va renunța de dragul lui George Simion sau de dragul unei alianțe a celorlalți suveraniști, grupați până una alta în jurul lui Călin Georgescu. Între partidele parlamentare mai există o singură formațiune de acest fel, cea creată ad-hoc pentru a-l susține pe Georgescu. M-aș mira să facă acum stânga împrejur, încheind un protocol cât de cât ferm cu George Simion, în favoarea acestuia din urmă.

Deocamdată atât. Pe măsură ce voi dispune de informații din interiorul coaliției anti-Georgescu și mai ales din interiorul laboratorului care îi pregătește scoaterea din cursă, voi reveni asupra acestui subiect. Până atunci însă, îl atenționez pe George Simion că nu are dreptul să piardă nici măcar o zi alergând după fentă.