Solutia nestiuta impotriva bacteriilor multirezistente

Asa cum exista bacterii prietenoase, exista si virusuri prietenoase. Acestea sînt bacteriofage, adica ataca bacteriile rele si le anihileaza, fara a afecta celulele sanatoase. Cu alte cuvinte, actioneaza ca niste antibiotice vii, fiind utile mai ales acolo unde medicamentele nu mai au efect.

Bacteriofagii sînt chiar mai puternici decît antibioticele si, în orice caz, mult mai eficicienti. Rezultatele sînt uimitoare mai ales în cazurile bacteriilor rezistente, carora medicii nu stiu ce sa le mai faca. A fost dezvoltata si o forma de terapie care foloseste virusurile bacteriofage în tratarea infectiilor. Denumita fagioterapie, aceasta metoda a aparut acum mai bine de 100 de ani, dar, din pacate, nu este aplicata la scara larga, iar cei mai multi oameni nici nu au auzit de ea. Desi multi specialisti considera ca fagioterapia este sansa de vindecare a omenirii, cei din industria farmaceutica nici nu vor sa auda de virusuri care pot tine loc de antibiotice.

RomaniaTV

S-a decis în Guvern, veste importantă pentru 5 milioane de pensionari

Observatornews.ro

Momentul opririi în trafic a lui Călin Georgescu. Ce i-a spus avocatul la telefon

Bacterii rezistente la antibiotice, gasite in mancare

Cum actioneaza bacteriofagii?
O multime de boli infectioase, ulceroase sau cardiace sînt provocate de bacterii care nu mai pot fi combatute cu antibiotice deoarece, în timp, aceste bacterii „s-au calit”, devenind rezistente pîna si la cele mai puternice medicamente cunoscute. Se pare însa ca bacteriile pot fi distruse de anumite tipuri de virusuri, denumite bacteriofagi sau, prescurtat, fagi. Aceste virusuri invadeaza bacteriile si le distrug sau le determina sa se autodistruga.

Exista o serie de diferente între modul cum actioneaza bacteriofagii si antibioticele.
Fagii ataca doar bacteriile tinta, de aceea efectele secundare sînt zero. În schimb, antibioticele ataca atît bacteriile patogene, cît si pe cele utile organismului. Din aceasta cauza echilibrul microbian poate fi afectat si se creeaza conditii de dezvoltare a infectiilor secundare.

Bacteriile dezvolta rezistenta si în cazul fagilor, însa sînt suficiente cîteva saptamîni pentru a crea bacteriofagi capabili sa atace o bacterie care si-a schimbat tulpina. În schimb, crearea unui antibiotic pentru o bacterie cu tulpina noua poate dura ani de zile, iar uneori, nu duce la nicio solutie.

Bacteriofagii pot actiona local, la nivelul infectiei, pîna o înlatura, pe cînd antibioticele sînt metabolizate, difuzeaza în organism scazînd în concentratie, apoi, într-o anumita proportie, mai sînt si eliminate natural din corp.
Avantajele fagioterapiei sînt evidente în fata antibioticelor, însa tratamentul cu virusuri nu e raspîndit. Companiile farmaceutice sînt primele care contesta metoda, poate si pentru ca de pe urma fagilor nu pot scoate profit, asa cum reusesc cu antibioticele. Cu toate acestea, terapia cu virusuri, aplicata în putine clinici, continua sa dea rezultate în infectii acute si cronice, poate vindeca rani infectate sau cronice, picioare diabetice, osteomielita, ulcerul tropic.

Se practica si în România
Fagioterapia pare o solutie perfecta, însa trebuie spus ca, pe lînga avantaje, are si dezavantaje, iar unul dintre acestea este chiar costul. Aceste virusuri sînt foarte specifice, tintind anumite tulpini bacteriene, spre deosebire de antibiotice, care au, în general, un spectru de actiune mai larg, omorînd fara discriminare atît bacterii patogene, cît si bacterii benefice din intestinul uman. Impedimentul cel mai mare e ca trebuie identificat fagul potrivit pentru tulpina patogena care a produs infectia, ceea ce nu e asa de usor cum pare. Pentru a avea la îndemîna fagul potrivit, trebuie mentinute culturi permanente de virusuri, cît mai diversificate si actualizate, ceea ce e costisitor. Exista si posibilitatea ca bacteriile sa dezvolte, în timp, rezistenta si la anumiti bacteriofagi, dar oamenii de stinta considera ca aceasta rezistenta ar fi mai usor de învins decît cea la antibiotice, gratie posibilitatilor ingineriei genetice, prin care virusurile pot fi modificate pentru a contracara mecanismele de rezistenta ale bacteriei. Interventiile la nivel genetic sînt de asemenea costisitoare, iar sponsorii nu se înghesuie sa finanteze cercetari care vor sa detroneze antibioticele.

Femeie ucisa de o bacterie rezistenta la antibiotice

Terapia cu bacteriofagi este înca în faza copilariei, în ciuda potentialului ei remarcabil. Din fericire, n-a ramas izolata doar în Georgia, ci a început sa fie practicata si în patru tari din Europa: Franta, Belgia, Polonia si România (la Institutul de Boli Infectioase „Profesor Doctor Matei Bals” din Bucuresti). Virusurile nu înseamna doar Ebola, gripa, HIV, ci si aliati mîncatori de bacterii periculoase. Poate ca, într-o buna zi, fagioterapia nu va mai fi privita doar ca o fantezie stiintifica, ci ca o solutie de rutina.