Solstițiul de iarnă și întâlnirea Jupiter – Saturn. Iată ce trebuie să știi despre Marea Conjuncție care are loc o dată la 20 de ani

Pe 21 decembrie 2020 au avut loc două evenimente astronomice importante solstițiul de iarnă și întâlnirea Jupiter – Saturn, adică cea mai scurtă zi din an și Marea Conjuncție, când cele două planete se vor apropia aparent una de alta. În anul 2024, începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor vor crește continuu, iar cea a nopților va scădea.

Această întâlnire excepțională dintre Jupiter și Saturn are loc o dată la 20 de ani, însă acestea două vor fi, de fapt, la sute de milioane de kilometri depărtate una de cealaltă. Fenomenul a putut fi văzut cu ochiul liber, foarte aproape de orizontul de apus.

RomaniaTV

Adio garanţia de 50 de bani la punctele de reciclare. Românii, campioni în campania SGR

Observatornews.ro

Fructul cu care Maria a dat lovitura pe piaţă. Profitul de pe un hectar ajunge la 20.000€

Solstițiul de iarnă și întâlnirea Jupiter – Saturn

Anul 2020 a fost marcat atât de solstițiul de iarnă, cât și de o conjuncție foarte strânsă între Jupiter și Saturn. Cele două planete s-au apropiat aparent una de alta, fiind vizibile ca un astru dublu pe cerul de seară. Fenomenul a putu fi văzut cu ochiul liber, foarte aproape de orizontul de apus.

O conjuncție nu la fel de strânsă se va produce pe 31 octombrie 2040, planetele fiind vizibile înainte de răsăritul Soarelui. Următoarea dată când cele două planete se vor afla atât de aproape una de alta va fi pe 15 martie 2080, când se vor vedea înainte de răsăritul Soarelui, în constelația Capricornus.

Solstițiul de iarnă este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstițiul de vară.

Solstițiul înseamnă „soare nemișcat”, aflându-se în acest moment în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor. O consecință a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi ( opt ore și 50 de minute) și cea mai lungă noapte (de 15 ore și 10 minute) a anului.

Ce fenomene astronomice vor fi în anul 2025

În 2025 se produc două eclipse de Soare și două de Lună. Din țara noastră aproape că se văd trei dintre ele. Anul astronomic 2025 începe de abia în primăvară, când se produce o eclipsă de Lună vizibilă mai deloc. Eclipsa se produce pe 14 martie 2025, la ora 5:57 dimineața, și se termină după 50 de minute când Luna apune.

Probabil nu se va putea vedea când Luna începe să intre în penumbra Pământului, pentru că la acea oră se va afla foarte jos față de orizont, ca și cum ai sta în fața unui bloc și ai privi înspre ușa de la intrare.

Pe 29 martie se produce o eclipsă de Soare, care aproape se va vedea dintr-o bucată de țară. În timpul unei asemenea eclipse Luna trece peste Soare, iar noi românii vom fi binecuvântați cu aproape 1% de acoperire a discului zeului Soare de către bătrâna Lună. Adică cei care locuiesc în partea nord-vestică a țării vor vedea aproximativ 1% din eclipsă, în timp ce ceilalți nu vor putea vedea nimic.

Pe 7 septembrie Luna intră iar în umbra Pământului, dar ne va arăta ceva de abia la mijlocul eclipsei, când răsare. Luna va răsări când se află deja în umbră și se va ridica pe cer în timp ce va fi eclipsată de tot, așa că vom prinde maximul. Așadar, solstițiul de iarnă și întâlnirea Jupiter – Saturn a avut loc doar în anul 2020, fiind prea puțin probabil să se mai întâlnească în aceeași zi.