Solstițiul de iarnă este cea mai scurtă zi din an și este, totodată, o zi încărcată de superstiții în multe locuri ale lumii. Iată tot ce trebuie să știi despre acest eveniment astronomic, asociat de mulți cu sosirea printre oameni a unor spirite.
Sostițiul de iarnă este un eveniment astronomic, ce marchează începutul iernii astronomice în emisfera nordică. În această perioadă, ziua este cea mai scurtă din an, iar noaptea este cea mai lungă. O jumătate din Pământ este înclinată cel mai departe de soare, iar multe popoare au diferite tradiții în această noapte magică.
Când va fi cea mai scurtă zi din an și ce fel de spirite ajung atunci printre oameni
Solstițiul de iarnă marchează debutul iernii astronomice. Ziua solstițiului este cea mai scurtă din an, iar noaptea, cea mai lungă. Din punct de vedere astronomic, solstițiul de iarnă înseamnă că axa Pământului este înclinată la maximum față de Soare, iar emisfera nordică primește cea mai mică cantitate de lumină solară.
Acest eveniment astronomic se produce, de obicei, în intervalul 20 – 23 decembrie. Anul acesta, cea mai lungă zi din an va fi cea de 21 decembrie, cu solstițiul „programat” pentru ora 11:20.
De acest eveniment astronomic se leagă, în multe locuri de pe glob, superstiții și tradiții dintre cele mai interesante. E interesant de știut ce obiceiuri sunt și de Mos Nicolae.
Una dintre cele mai populare superstiții este aceea că noaptea solstițiului de iarnă aduce printre oameni spirite rele. Ca să le alunge, oamenii din mai multe sate aprindeau focuri sau lumânări. Aceste surse de lumină erau considerate totodată ca fiind aducătoare de noroc.
Tot cu această ocazie, în unele părți se spune că animalele încep să vorbească. E drept, nu le aude toată lumea, însă cei care o fac ar avea un destin plin de ghinioane. Pentrul alte culturi, acest eveniment reprezintă un moment optim de conexiune spirituală, făcând anumite acțiuni pentru a fi sănătoși și prosperi în anul următor.
Cum se sărbătorește această zi în alte țări
Solstițiul de iarnă este sărbătorit în întreaga lume. În Scandinavia, de exemplu, se celebrează Yule, o sărbătoare păgână care marchează nașterea Soarelui și în care se aprind focuri mari pentru a simboliza victoria luminii asupra întunericului.
În Marea Britanie, mulți se adună la Stonehenge, pentru a vedea răsăritul soarelui în ziua solstițiului de iarnă, considerat un moment de conexiune spirituală. În Japonia, solstițiul de iarnă este întâmpinat cu obiceiul „Toji”, când oamenii fac băi în apă caldă cu citrice, pentru sănătate și prosperitate în noul an. Dacă vrei să vezi cum se sărbătorește această zi și în alte culturi, e bine să știi că nu poți folosi voucherele de vacanță pentru a ajunge în altă țară.
Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiță dădea naștere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Românii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, și pe Mithras, zeul luminii.
Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de crăciun, cu taurul, reprezenat de o masă, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor, de pe 20 decembrie. Astfel că, cea mai scurtă zi din an este încărcată cu diferite superstiții și obiceiuri atât pentru români, cât și pentru alte popoare.
e cea mai lunga noapte din an, nu ziua cea mai lunga. Mai mult atentie nu ar strica cand scrieti articole