Prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog și geopolitician – Universitatea București a discutat în ediția BZI LIVE despre cum astăzi, se împlinesc 105 ani de la momentul Unirii Basarabiei cu Regatul României, ca urmare a votării, de către Sfatul Țării de la Chișinău, la 27 martie 1918, a Declarației de Unire.
Acest subiect este discutat și în prezent în mod contradictoriu în societate. O parte a acesteia ar opta pentru reunirea Republicii Moldova cu România, în timp ce alți cetățeni optează pentru păstrarea independenței țării. De asemenea, pentru realizarea unificării celor două state este nevoie în primul rând de voința poporului, dar și a politicului și a unui context internațional favorabil, menționează experții.
„De cum vedem şi cum percepem lucrurile acestea depinde foarte mult de prezent. Trecutul e acolo, percepţia e aici. Proiecţia spre viitor tot noi o facem. În ce măsură evenimentele din trecut au capacitatea să impulsioneze, să sugereze o viziune de viitor, asta depinde de prezent, adică de noi. Din acest punct de vedere aş remarca câteva lucruri care au făcut ca acest 27 martie să fie mai semnificativ decât altele pe care, unele le-am trăit la Chişinău sau pe care le-am urmărit din afară”, a spus Dan Dungaciu.
Sociologul Dan Dungaciu la BZI LIVE
Dan Dungaciu, sociolog și geopolitician – Universitatea București a discutat în ediția BZI LIVE despre cum astăzi, se împlinesc 105 ani de la momentul Unirii Basarabiei cu Regatul României, ca urmare a votării, de către Sfatul Țării de la Chișinău, la 27 martie 1918, a Declarației de Unire.
Sondajele efectuate peste Prut, arată că aproximativ 30 la sută dintre cetățeni ar opta pentru unirea Republicii Moldova cu România. Cu toate acestea, mulți se pronunță pentru păstrarea independenței Republicii Moldova, așa cum o demonstrează și sondajul în stradă pe care l-a realizat echipa Radio Moldova.
„Un 27 martie din care s-au întâmplat şi nişte lucruri concrete decât declaraţiile mai mult sau mai puţin formale care se fac cu ocazia acestor zile. Şi lucrul cel mai important din perspectiva mea este apariţia în peisaj la nivel semnificativ, a unei instituţii inexplicabile legate de 27 martie 1918. Salut şi cu acest prilej faptul că Mitropolia Basarabiei, după 30 de ani, să capete importanta pe care o merită, începe să caute în relaţia Republica Moldova cu România, dar vorbesc aici de dimensiunea ei identitară, capacitatea ei singură practic, de a transmite mesajul că poţi să fii şi creştin ortodox, în spaţiul euroatlantic, nu există incompatibilitate între ortodoxie şi europenitate, ideea e foarte pervers subliniată nu doar de Federaţia Rusă, ci şi de Mitropolia Moldovei. Europa în viziunea mitropolitului Vladimir este o ţară catolică, şi protestantă, cu adventişti, dar ar fi o chestiune în care ortodoxia nu are loc.
Moldova aparţine din această perspectivă lumii ruse, ortodoxe, care trebuie să pivoteze în jurul lor. Mitropolia Basarabiei are această funcţie strategică, de a anula acest tip de naraţiune strategică. Adică ortodoxia este incompatibilă cu UE, deci cetăţenii Republicii Moldova care se consideră ortodocşi nu ar trebui să fie nici proeuropeni, nici proromani, pentru că sunt purtători de identităţi religioase care ar fi incompatibile”, a conchis Dan Dungaciu.