Situația fiscală a României se va deteriora semnificativ în acest an electoral, cu un deficit bugetar care se estimează că va depăși 7% din PIB, similar cu nivelul din al doilea an al pandemiei de COVID-19. Această prognoză vine în contextul creșterii cheltuielilor guvernamentale și a veniturilor sub așteptări, potrivit unui raport al UniCredit Bank. Economistul șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit Londra, Dan Bucșa, și Anca Negrescu, senior economist la UniCredit Bank România, subliniază că majorările de taxe sunt esențiale pentru a reduce deficitul bugetar în anii următori, notează profit.ro.
În primele cinci luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 3,4% din PIB, în creștere față de 3,2% în primele patru luni. Guvernul PSD-PNL și-a propus să reducă deficitul la 5% din PIB în acest an, comparativ cu 6,6% în anul precedent. Totuși, perspectivele sunt pesimiste, în mare parte din cauza alegerilor parlamentare programate pentru sfârșitul anului.
Impactul campaniei electorale
Campania electorală a blocat eforturile de îmbunătățire a colectării impozitelor, iar cheltuielile guvernamentale au crescut, contribuind la un deficit de 3,3% din PIB până la sfârșitul lunii aprilie, mai mare decât în perioada pandemiei. Guvernul a majorat salariile bugetarilor și pensiile, cu o nouă creștere a pensiilor așteptată în septembrie, ceea ce va accentua deficitul fiscal.
În plus, veniturile din impozite au fost mai mici decât cele planificate, afectate de scăderea impozitelor pe companiile energetice, corelată cu prețurile internaționale. UniCredit avertizează asupra unui risc crescut de scădere a ratingului de țară în 2025-2026, dacă deficitul nu este corectat.
Creșterea taxelor, soluția propusă
Pentru a aborda această problemă, UniCredit prevede necesitatea unor creșteri de taxe. Economiștii băncii se așteaptă la o majorare a TVA-ului, accizelor, impozitelor pe proprietate și pe mărfuri. Deși premierul Marcel Ciolacu a negat posibilitatea creșterii TVA-ului la alimente și medicamente, se estimează o creștere a cotei principale de TVA cu 2 puncte procentuale. În același timp, se preconizează o indexare mai mică a pensiilor anul viitor.
Această creștere a taxelor, împreună cu o gestionare mai eficientă a cheltuielilor, ar putea reduce deficitul bugetar la aproximativ 5% din PIB în 2025. Totuși, economia va reacționa negativ la aceste măsuri fiscale, cu o creștere economică prognozată de 2,4% în 2024 și doar 1,3% în 2025, cel mai scăzut nivel de după pandemie.
Introducerea taxării progresive din 2026
Începând cu 2026, UniCredit prevede introducerea taxării progresive a veniturilor, un pas necesar pentru a aduce deficitul bugetar la 4% din PIB. Această măsură va necesita pregătiri suplimentare din partea fiscului, iar impactul asupra diferitelor sectoare economice va varia.
Sectoarele cu deficit de forță de muncă și marje bune vor majora salariile, în timp ce sectoarele cu valoare adăugată mică ar putea întâmpina dificultăți.
Perspectivele economice și monetare
Inflația este prognozată să scadă la 4,5% la sfârșitul anului curent și să se mențină la 4% anul viitor, în ciuda creșterilor de taxe și a reducerii cererii de consum.
O revenire în ținta de 1,5-3,5% este posibilă abia în 2026, dacă ajustările fiscale vor continua. Banca Națională a României va adopta o politică monetară prudentă, cu o posibilă reducere a ratei cheie la 6,5% în acest an și la 5% anul viitor, de la nivelul curent de 7%.
Datoria publică este așteptată să crească de la 49% la sfârșitul anului trecut la 51% în acest an și aproape 53% în 2025.