Situația e tot mai tragică în România! Motivul pentru care oamenii sunt tot mai săraci deși muncesc extrem de mult

Datele economice pentru România nu arată prea bine! Țara noastră se clasează la coada clasamentului european când vine vorba de bunăstarea generală: petrecem multe ore la locul de muncă, veniturile nu sunt cele mai mari din UE, însă la inflație suntem în top. În 2023, durata săptămânală efectivă a timpului de lucru pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, la locul de muncă principal, în UE, a fost în medie de 36,1 ore.

O privire mai atentă asupra țărilor UE relevă diferențe notabile, conform datelor publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), relatează Mediafax.

Cele mai lungi săptămâni de lucru au fost înregistrate în Grecia (39,8 ore), România (39,5), Polonia (39,3) și Bulgaria (39,0).

În schimb, Olanda a înregistrat cea mai scurtă săptămână de lucru (32,2 ore), urmată de Austria (33,6) și Germania (34,0).

Activitățile economice care au înregistrat cea mai lungă săptămână de lucru, în UE, în 2023, au fost agricultura, silvicultura și pescuitul (41,5 ore de lucru efective), industria extractivă (39,1) și construcțiile (38,9).

Stirile PROTV

Arma teribilă testată cu succes de Franța. Va avea misiunea de a-i elimina pe luptătorii lui Putin aflați în Ucraina

RomaniaTV

Anunț despre schimbarea orei de la sfârșitul lui octombrie. Decizia care schimbă tot vine din Statele Unite!

Cea mai scurtă săptămână de muncă s-a înregistrat în activităţile în care angajatorii sunt gospodării (26,7 ore), educaţie (31,9 ore), arte, divertisment şi activităţi recreative (33 ore).

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 2,6%, în luna aprilie, însă România este, pentru a patra lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, arată datele publicate la 17 mai 2024 de Eurostat, relatează Agerpres.

În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Danemarca (0,5%) şi Finlanda (0,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,2%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,7%).

Comparativ cu luna martie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România de la 6,7%, până la 6,2%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în opt state membre.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la 2,4% în luna aprilie. În schimb, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 2,8% în aprilie, de la 3,1% în martie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,7%, de la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna aprilie 2024 până la 5,9%, de la 6,61% în martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,05%.

Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

INS: „Numărul persoanelor sărace din România în anul 2021 a fost de 4,318 milioane persoane”

Numărul persoanelor sărace din România în anul 2021 a fost de 4,318 milioane persoane, în scădere cu 13,8% faţă de anul 2014, relata News.ro la 8 decembrie 2023. Conform estimărilor, în anul 2030 încă vor exista 3,565 milioane persoane sărace. În anul 2021, rata sărăciei relative a înregistrat un minim al ultimilor 10 ani (22,5%), în scădere cu 1,1 puncte procentuale faţă de anul 2008 şi cu 0,9 p.p. comparativ cu anul anterior. Datele au fost publicate de Institutul Naţional de Statistică, care a lansat vineri o publicaţie de sinteză care pune la dispoziţie tabloul detaliat la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, cu 111 indicatori de dezvoltare durabilă la nivelul regiunilor de dezvoltare

”O Românie fără sărăcie, fără inegalităţi de gen, fără violenţă domestică, cu risc zero de foamete, cu şansa accederii la un nivel superior de educaţie pentru toţi cetăţenii săi şi cu o sănătate protejată printr-un sistem eficient, echilibrat şi sigur, într-un mediu curat, ferit de poluare şi permiţând o dezvoltare economico-socială durabilă, este nu doar un ideal, ci şi o posibilitate absolut realizabilă. Cum? Simplu: plecând de la cunoaşterea punctului de la care iniţiem demersurile. Şi pentru ca această cunoaştere să fie cât mai completă, apare acum prezenta publicaţie pe care o propune Institutul Naţional de Statistică, având în Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României nu doar un partener şi un sprijin, ci şi pe principalul beneficiar. În acest sens, statistica oficială a ţării a fost şi rămâne acel furnizor de informaţie pe care se poate aşeza temeinic viitoarea Românie durabilă”, spune preşedintele INS, Tudorel Andrei, în deschiderea lucrării.