Conform studiilor de specialitate, consumul de energie primară pentru sistemul centralizat de încălzire a scăzut simțitor odată cu investițiile din ultimii ani. Cele două Centrale Electrice de Termoficare din Iași sunt printre cele mai moderne termocentrale în cogenerare din România
În investițiile făcute în sistemul de termoficare spre atingerea țintelor stabilite de Directivele UE, consumul de energie primară reprezintă un indicator fundamental care practic a fost revoluționat la nivelul municipiului Iași și al celor două Centrale Electrice de Termoficare din Tudor Vladimirescu și Holboca. În comparație cu anul 2012, consumul de energie a scăzut 3,21 Mtep (Milioane Tone Echivalent Petrol), adică cu 9,2 la sută din total în ultimii 7 ani. Conform studiilor realizate de Agenția Națională Pentru Reglementare în Energie, din cele 28 de state membre ale UE, în anul 2016, România a înregistrat cea mai redusă valoare a consumului de energie primară pe locuitor: 1,582 tep/locuitor, de aproape două ori mai mică decât media UE din același an, care a fost de 2,997 tep/locuitor.
„Consumul de energie primară raportat la numărul de locuitori cunoaște o tendință de scădere, fiind în anul 2016 la 92,2 la sută față de valoarea din anul 2012. La această evoluție, politicile de eficiență energetică au avut o contribuție majoră. În perioada 2012-2016, consumul final energetic în România a scăzut cu 449 ktep, de la 22,766 Mtep, la 22,317 Mtep, însemnând 1,97 la sută. În aceeași perioadă, PIB-ul a crescut cu 25,8 la sută. Trendul consumului final energetic este ascendent, înregistrand o viteză medie de creștere de 1,34 procente/an”, au precizat reprezentanții Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.
Peste 300 milioane lei investite în termoficarea din municipiul Iași
La nivelul Iașului au fost realizate două mari investiții majore în CET 1 și CET 2. Prima etapă a fost finalizată în 2016 și au fost investiți peste 245 milioane lei pentru reabilitarea rețelei termice primare, trei cazane de apă fierbinte și un cazan de abur, instalarea unui sistem de colectare a cenușii uscate etc. În 2017 a început cel de-al doilea proiect major pentru termoficarea din Iași și are în vedere reabilitarea altor rețele termice primare și secundare, dar și lucrări de modernizare. Această etapă beneficiază de o finanțare de 86,6 milioane lei pentru rețeaua de termoficare din Iași.
Consumul energiei a scăzut semnificativ pentru producția energiei termice
Conform aceluiași studiu, în consumul energetic final, ponderea consumului a scăzut cu circa 2 la sută, de la aproximativ 30 la sută în anul 2012, la 28 procente în anul 2016. În perioada analizată, consumul final energetic al sectorului industrial a înregistrat o importantă scădere, cu o rată de 1,8 procente/an. În aceeași perioadă, sectorul transport a înregistrat o creștere semnificativă cu 698 ktep, adică 3,3 procente/an.
De asemenea, consumul final energetic înregistrat în sectorul terțiar a crescut cu 2,4 procente. Ponderea consumului final energetic la sectorul casnic în consumul final energetic al „Indicatorului tradițional utilizat la nivel național și internațional pentru a caracteriza eficiența de utilizare a energiei la nivel macroeconomic este intensitatea energiei. Intensitatea energiei primare este în primul rând un parametru macroeconomic, care depinde de structura economiei naționale și doar în plan secundar un parametru tehnic, ce caracterizează randamentele de utilizare a energiei.
În cazul României, valoarea acestui indicator depinde mult de modul de exprimare a PIB-ului și afectează comparațiile care se fac cu situația existentă pe plan internațional. În anul 2015, intensitatea energiei primare a fost de 0,214 tep/1.000 Euro 2010 sau 0,097 tep/1.000 Euro ppc (Paritățile puterii de cumpărare). Astfel, intensitatea energiei primare pentru România, calculată în tep/1.000 Euro 2010, este de peste de 2,2 ori mai mare în comparație cu varianta în care, același indicator este calculat, în tepEuro/1.000 Euro ppc”, se mai arată în studiul publicat de ANRE.
Indiferent de modul de calcul, respectiv de unitatea de măsură folosită, intensitatea energiei are o tendință reală și continuă de scădere. Această tendință caracterizează întreaga evoluție de după 1992, fiind mai accentuată după anul 1998, când România a demarat procesul de integrare în Uniunea Europeană. După anul 2000, au fost în derulare 11 măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice.