Foarte multă lume se confruntă cu anumite simptome specifice în caz de deochi, dintre acestea amintind durerile de cap, febra sau greața. Chiar dacă nimeni nu știe cu exactitate ce este, multă lume crede în puterea deochiului, care este asociat cu o stare de rău care apare brusc. Și totuși, în credința populară, deochiul este considerat un atac energetic care are la bază o privire răutăcioasă, invidioasă sau chiar admirativă.
Există foarte multe superstiții cu privire la deochi potrivit cărora unele persoane, cel mai adesea copii, adolescenți și lăuze, pot fi afectate de anumite priviri admirative sau invidioase. Însă chiar dacă nimeni nu știe cu exactitate ce este deochiul, foarte multă lume crede în puterea lui, acesta fiind pus pe seama unor activități care au legătură cu farmecele, magia neagră ori vrăjitoria. Iar această putere a unor oameni de a face rău celorlalţi se regăsește în mai toate tradiţiile de pe glob. Doar că la români, deochiul este una dintre cele mai complexe superstiţii.
După cum spuneam, deochiul este puterea magică atribuită unor oameni de a-i îmbolnăvi pe cei asupra cărora îşi fixează privirea cu răutate, invidie ori admiraţie. Iar în cazul celor afectați de deochi apar anumite simptome. Totodată, prin anumite descântece de deochi sau chiar rugăciuni putem scăpa de puterea „ochiului rău”.
Simptome deochi – dureri de cap, febră ori greață
Foarte multe superstiții ne spun că anumite persoane (cel mai adesea copiii şi lăuzele) pot fi afectate de privirile admirative sau invidioase. Totuși, pot fi deocheate şi plante ori animale domestice. Deochiul se manifestă cel mai adesea prin dureri de cap, căscat continuu, febră, slăbiciune, lipsa poftei de mâncare şi câteodată greaţa (în cazul oamenilor). În cazul plantelor putem vorbi despre vestejire, iar la animale se observă tânjeala. Deochiul poate fi involuntar sau intenţionat, însă efectele sunt identice şi proporţionale cu puterea invidiei sau admiraţiei.
Dacă persoana care descântă cască este un semn bun deoarece cel deochiat este în curs de vindecare. La români există obiceiul de a lega o fundiţă roşie (un şnur roşu), mai ales la copiii mici, care sunt mai vulnerabili. Şi adulţii pot purta talismane antideochi, unul dintre cele mai cunoscute fiind mâna cu ochi, bijuterie populară în Balcani şi în ţările musulmane.
Se mai spune că cei mici nu trebuie lăsaţi să se uite în oglindă până la vârsta de un an, căci se pot deochea singuri. Mai mult, un usturoi prins cu o aţă roşie la gâtul său la căciuliţa copilului fereşte de deochi. De asemenea, copilul nou-născut trebuie cântărit înainte de a i se face prima baie, însă greutatea copilului nu trebuie spusă nimănui. Nu în ultimul rând, orice obiect din aur purtat la gât, la urechi sau la mână se zice că ar atrage şi ar anihila energia negativă a deochiului. dar și rugăciunea constituie un antidot împotriva deochiului.
Descântece de deochi
În folclorul romanesc sunt mai multe descântece de deochi care diferă de la o zonă la alta. De obicei, ritualul consta în „stingerea cărbunilor sau chibriturilor”. Astfel într-un vas cu apă neîncepută se aruncă 3, 6 sau 9 cărbuni/chibrituri aprinse şi se spune:
„Sting toate strigările,/ Toate pociturile/ Cum se sting tăciunii/ Să se stingă deochiul/ Toate căscaturile,/ Toate uităturile/ Sting ochii cei răi din cale/ Şi gurile cele rele/ Să n-aibă la ce se uita/ Să n-aibă la ce striga/ Să treacă de grija lui… (numele de botez al persoanei deocheate).”
Sau:
„Fugi ochi de deochi/ Ieşi şi fugi din calea lui…(numele de botez al persoanei deocheate)/ Pe pământ pustiu/ Unde vântul nu bate/ Unde câinii nu lătra/ Şi cocoşii nu cânta.”
Alte astfel de descântece de deochi presupun următorul ritual. Se ia un vas cu apă curată şi, aruncând cărbuni aprinși (3, 6 sau 9), se spune:
„Doi ochi rai ţi-o strâcat,/ Şi nouă sfinţi te-o vindecat;/ Doi ochi răi ţi-o strâcat/ Şi opt sfinţi te-o vindecat (…)”
Dacă unul sau doi dintre cărbunii aceia se aşază pe fundul vasului, atunci bolnavul a fost deocheat. Ca să se vindece, trebuie să bea de nouă ori puţină apă, din aceea peste care s-a descântat, apoi să se spele la subsuori, cap, abdomen, încheieturi, ochi şi pe fată. Mai mult, cu apa care rămâne se ung balamalele uşii. În altă ordine de idei, trebuie intervenit cu descântece sau rugăciuni de la primele simptome recunoscute în caz de deochi.