Rezultatele unei echipe de cercetători ai „Universității Alexandru Ioan Cuza” din Iași, privind o nouă cale de atac a virusului SARS-CoV-2, publicate într-un prestigios jurnal științific din Statele Unite ale Americii! Aceștia au găsit o cale de atac folosită de virusul SARS-CoV-2 asupra celulelor-țintă, și anume, destabilizarea mecanică și permeabilizarea membranelor lipidice celulare. Autorii sunt universitarii și oamenii de știință: Alina Asandei, Loredana Mereuță, Irina Șchiopu, Jonggwan Park, Chang Ho Seo, Yoonkyung Park și Tudor Luchian
Rezultatele științifice obținute de o echipă a cercetatori din cadrul Facultății de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, în colaborare cu parteneri din Coreea de Sud, privind descoperirea unui nou mecanism de distrugere celulară generat de virusul SARS-CoV-2, au fost validate de comunitatea științifică internațională. Asta prin publicarea recentă într-un jurnal științific de top al American Chemical Society (ACS) din Statele Unite ale Americii (SUA). Autorii articolului „Non-Receptor-Mediated Lipid Membrane Permeabilization by the SARS-CoV-2 Spike Protein S1 Subunit”, publicat în ACS Applied Materials & Interfaces, sunt universitarii și oamenii de știință: Alina Asandei, Loredana Mereuță, Irina Șchiopu, Jonggwan Park, Chang Ho Seo, Yoonkyung Park și Tudor Luchian.
Noua cale de atac folosită de virusul SARS-CoV-2 asupra celulelor-țintă, și anume destabilizarea mecanică și permeabilizarea membranelor lipidice celulare
Cercetătorii au descoperit o cale nouă de atac folosită de virusul SARS-CoV-2 asupra celulelor-țintă, și anume destabilizarea mecanică și permeabilizarea membranelor lipidice celulare.
„Rezultatele prezentate demonstrează că proteinele «spike S1» din structura SARS-CoV-2, esențiale pentru interacțiunea inițială a virusului cu celulele-țintă la nivelul receptorilor angiotensin-converting enzyme 2 «ACE2», pot distruge membranele lipidice și în absența respectivelor proteine receptor. Cu alte cuvinte, proteinele «spike S1» induc și un efect de lizare membranară asociat de obicei peptidelor citotoxice”, arată prof. univ. dr. Tudor Luchian, Facultatea de Fizică a UAIC.
Mai departe, profesorul universitar arată:
„Considerăm că aceste descoperiri sunt utile tuturor celor implicați, mai ales medicilor și cercetătorilor, întrucât demonstrăm o nouă cale de infectivitate asociată SAR-CoV-2. Astfel, orice tratament administrat ulterior infectării ar trebui să țină seama și de această nouă cale de manifestare a patogenezei COVID-19 „, a mai declarat prof. univ. dr. Tudor Luchian, coordonatorul grupului de cercetare de la UAIC.
„Managementul științific și profesionist al epidemiei COVID-19, generată de virusul SARS-CoV-2, este condiționat pretutindeni de înțelegerea mecanismelor moleculare de infecție virală”, arată prof. univ. dr. Tudor Luchian
Echipa de cercetători, coordonată de prof. univ. dr. Tudor Luchian de la Facultatea de Fizică a UAIC Iași, a demarat această cercetare pe parcursul acestui an. Totul în cadrul Laboratorului de Biofizică Moleculară și Fizică Medicală de la Facultatea de Fizică.
„Managementul Științific și profesionist al epidemiei COVID-19, generată de virusul SARS-CoV-2, este condiționat pretutindeni de înțelegerea mecanismelor moleculare de infecție virală și, în același timp, de utilizarea unor tehnologii ieftine, rapide și ușor de folosit pentru detecția timpurie a materialului viral, înainte de a se produce propagarea necontrolată a virusului. Dogma curentă este că virusul SARS-CoV-2 se atașează specific, prin intermediul unei subunități proteice dedicate, denumită «spike S1», de receptori celulari din celulele-țintă așa-numiții «receptori angiotensin-converting enzyme 2», fază ce inițiază procesul de infecție celulară. Premergător fazei de invadare a celulei țintă de către virus, s-a evidențiat și un proces proteolitic (degradare proteică, controlată de enzime specifice) în urma căruia subunitatea «spike S1» este desprinsă de pe virus și pusă în libertate”, arăta, în luna septembrie 2020, prof. univ. dr. Tudor Luchian.
„Conștienți fiind de amploarea pandemiei COVID-19, considerăm că asemenea informații, transpuse în noi tehnologii, pot avea caracter disruptiv pentru evoluția pandemică”, mai evidențiază cercetătorii de la „Cuza”
Universitarul – prof. univ. dr. Ștefan Luchian arată că studiile pe care le derulează se află, acum, în fază avansată de peer-review care demonstrează că, chiar și în absența unei asemenea interacțiuni specifice, proteina „spike S1” este capabilă să genereze căi de permeație moleculară prin biomembrane, fapt ce poate conduce la distrugerea celulei.
„De asemenea, am descoperit că în prezența unui anticorp monoclonal pentru proteina «spike S1», acest proces de lizare membranară este mult atenuat. Conștienți fiind de amploarea pandemiei COVID-19, considerăm că asemenea informații, transpuse în noi tehnologii, pot avea caracter disruptiv pentru evoluția pandemică. Pentru a se realiza un compromis optim între constrângerile impuse de procesul editorial și celeritatea cu care aceste informații ar trebui să atingă publicul-țintă, putem furniza terțelor părți interesate (companii pharma), la cerere, detalii punctuale despre descoperirile menționate”, mai declara, în septembrie 2020, prof. univ. dr. Tudor Luchian.
Progres important în cercetările legate de combaterea COVID-19 al cercetătorilor de la Universitatea „Cuza” din Iași
În acest context, ceea ce au reușit cercetători de la Universitatea „Cuza” din Iași este un progres important de combaterea COVID-19.
„Suplimentar, am demonstrat aplicabilitatea unui biosenzor proteic pentru detecția în timp real a proteinei «spike S1», la niveluri fiziologice ale concentrației sale, și asta încă din faza premergătoare infecției virale propriu-zise. Acest rezultat, complementarizat de alte descoperiri recente din grupul nostru ce au relevat posibilitatea detecției secvențelor nucleotidice scurte în timp real, la concentrații de ordinul nM, are potențialul de a genera o clasă nouă de biosenzori, mai ieftini și mai ușor de folosit în unități mobile, pentru detecția timpurie a SARS-CoV-2”, a concluzionat prof. univ. dr. Tudor Luchian, coordonatorul grupului de cercetare din UAIC Iași.