Semnal de alarmă tras de Consiliul Fiscal: Datoria publică a României va ajunge la 50% din PIB

Semnal de alarmă tras de Consiliul Fiscal!Datoria publică a României este proiectată să crească abrupt în perioada 2020-2021, depăşind nivelul de 50% din PIB. Și asta într-o ipoteză optimist. Scenariile pesimiste anticipează depăşirea nivelului de 55% din PIB.

Evoluţia este determinată în parte de creşterea deficitului bugetar şi de deprecierea leului în raport cu euro, în contextul crizei cauzate de pandemia COVID-19.

Stirile PROTV

Ucraina a lansat unul dintre cele mai mari atacuri cu drone asupra Moscovei

RomaniaTV

Cătălin Botezatu, la un pas de moarte. Celebrul designer a încercat să se SINUCIDĂ din dragoste

Potrivit CF, deficitul bugetar se va situa între 8,1% din PIB şi 10,4% din PIB la finalul lui 2020, mult peste estimarea curentă a Guvernului, de 6,7% din PIB.

13:09, 19 Aug 2024

FOTODeficitul bugetar în România ar putea ajunge la 8%, avertizează Consiliul Fiscal

“Raportarea la aceste valori este relevantă în contextul în care Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare (LRFB) a fost amendată la finalul anului 2013, una dintre modificări fiind reprezentată de introducerea unor praguri pentru datoria publică care declanşează acţiuni din partea Guvernului”, explică reprezentanţii CF în raportul anual al instituţiei.

Semnal de alarmă tras de Consiliul Fiscal: Previziuni sumbre

Astfel, dacă datoria publică depăşeşte 45% din PIB, Ministerul Finanţelor Publice redactează un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Dacă gradul de îndatorare depăşeşte 50% din PIB, Guvernul procedează la îngheţarea salariilor din sectorul public şi, eventual, adoptă măsuri suplimentare de reducere a datoriei, iar dacă indicatorul este mai mare de 55%, se îngheaţă automat şi cheltuielile cu asistenţa socială din sistemul public.

Toate aceste noi prevederi au ca scop prevenirea situaţiei în care datoria publică ar depăşi pragul de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht.

În viziunea Consiliului Fiscal, o constrângere suplimentară este legată de dimensiunea deja ridicată a datoriei publice comparativ cu cea a sectorului financiar intern şi de capacitatea limitată de absorbţie a unui stoc suplimentar de datorie publică la nivelul actual de intermediere financiară.

Astfel, la finalul anului 2019, ponderea datoriei publice a României în total active bancare era de circa 75% (faţă de aproape 68% în 2018), iar expunerea faţă de sectorul guvernamental raportată la activele băncilor locale (acestea fiind principalul deţinător de datorie publică pe piaţa internă) s-a menţinut în apropierea valorii de 20%, nivelurile acestor indicatori fiind printre cele mai ridicate înregistrate la nivelul statelor membre UE.

Trebuie analizate toate posibilităţile de acces la resurse financiare

Reprezentanţii Consiliului Fiscal consideră că este de aşteptat ca avansul abrupt al datoriei publice să conducă la o creştere rapidă a necesarului de finanţare, ridicând o serie de provocări importante referitoare la capacitatea limitată de absorbţie de datorie a pieţei interne, incertitudinile privind disponibilitatea finanţării pe pieţele externe şi evoluţia viitoare a costului de finanţare.

În acest context, posibilitatea de obţinere de fonduri pentru finanţarea deficitelor bugetare şi a datoriei publice scadente va reprezenta o constrângere importantă a politicii fiscal-bugetare pe parcursul acestei perioade, problema finanţării având potenţialul de a suferi complicaţii suplimentare în condiţiile creşterii aversiunii la risc a investitorilor, precum şi în ipoteza deteriorării ratingului suveran al României.

Totodată, având în vedere nivelul ridicat al necesarului de finanţare, o conduită prudentă recomandă analiza tuturor posibilităţilor de acces la resurse financiare, publice şi private.

Consiliul Fiscal este autoritatea independentă care sprijină activitatea Guvernului şi a Parlamentului în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi promovează transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.