Un scandal de proporții zguduie din temelii instituția fundamentală a democrației din România – Curtea Constituțională. În centrul acestui vârtej exploziv se află chiar președintele CCR, Marian Enache, acuzat că ar fi avut legături cu fosta Securitate comunistă. Dezvăluirea a fost făcută de fostul ofițer de contrainformații militare, Doru Paraschiv, care a cerut Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) să reia verificările în cazul lui Enache. Suspiciunea principală: dosarul acestuia ar fi fost „ascuns” sau „pierdut” deliberat.
Potrivit unei adrese oficiale a CNSAS din 2009, în baza unei verificări efectuate atunci, Marian Enache figura în evidențele SRI cu un dosar de tip „Fond Rețea” (F.R.) cu numărul 7259, înregistrat în județul Vaslui. Acest tip de dosar era specific colaboratorilor rețelei informative ai Securității. Problema majoră este că dosarul respectiv nu mai există în arhive, ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind o posibilă mușamalizare.
Această lipsă de transparență amintește de cazul fostului președinte Traian Băsescu, cunoscut sub numele de cod „Petrov”, care a fost oficial declarat colaborator al Securității abia în 2022, la opt ani după încheierea mandatului său de șef al statului, deși fusese verificat anterior de mai multe ori.
Șeful CCR, Marian Enache, ar fi avut legături cu Securitatea comunistă
În solicitarea transmisă CNSAS, Doru Paraschiv a adus în atenție mai multe informații istorice și contextuale care, în opinia sa, indică faptul că Marian Enache ar fi fost nu doar colaborator al fostei Securități, ci și protejat de rețele de influență până în prezent. Paraschiv susține că acest „acoperire” s-a produs prin implicarea unor oameni-cheie din sistem, ceea ce ar explica de ce dosarul a dispărut din arhive.
Marian Enache a fost verificat inițial de CNSAS în 2009, când candida pentru un loc în Senat. Între timp, cariera sa a cunoscut o ascensiune constantă: a devenit judecător CCR în 2016, sprijinit de PSD, iar în 2022 a fost ales președinte al instituției. În paralel, Enache a ocupat mai multe funcții publice importante: parlamentar PSD în trei mandate, consilier al președintelui Ion Iliescu în anii ’90 și ambasador în Republica Moldova.
Pe lângă aceste funcții, averea lui Enache nu a trecut neobservată: potrivit celei mai recente declarații, el deține aproximativ 1,8 milioane de lei în conturi. Anul trecut, a încasat venituri cumulate din trei surse, salariu de judecător CCR, pensie de avocat și pensie specială de parlamentar.
Întrebările care planează acum asupra acestui caz sunt grave: dacă dosarul a existat cu adevărat, de ce a dispărut? Cine l-a protejat pe Marian Enache? Și, mai ales, poate un om suspectat de legături cu poliția politică a regimului comunist să conducă instanța supremă a democrației constituționale?
Până în acest moment, nici Marian Enache și nici CNSAS nu au oferit un punct de vedere oficial, deși s-a solicitat o reacție din partea ambelor părți.
Scandalul este departe de a se încheia, iar implicațiile sale pot zdruncina încrederea în întreaga arhitectură a statului de drept din România.
@tommy_111_111♬ sunet original – Pleava Societății
E, he, he! Mai devreme sau mai tarziu, adevarul iese la iveala. Cei care nu au bube in cap, au coloana vertebrala si nu se indoaie la ordin.
Ăștia sunt idioții care ne conduc în acest moment, și fac asta de 35 ani, fără ca nimeni să nu spună nimic!! În ce țară trăim?? Și mai vorbim de stat de drept, sau sau stat democratic!! Mi-e silă numai când îi văd pe ce funcții stau, și îți spun ei că alegerile nu au fost corecte, și trebuie anulate. Nu merită altceva, decât un glonte-n țeastă. Alții, deși se știa că au fost colaboratori, au scos hârtia care o dovedea, abia după 10 ani(adică când și-a terminat mandatul). Ne merităm soarta!