Secvențe și detalii de la Iași, mai puțin cunoscute, cu politicieni și personalități implicate în zilele de 5 și 24 ianuarie 1859 – GALERIE FOTO

Astăzi, o serie de secvențe și detalii de la Iași, mai puțin cunoscute, cu politicieni și personalități implicate în zilele de 5 și 24 ianuarie 1859, reprezintă aspectele esențiale din ”culisele” înfăptuirii Unirii de acum 163 de ani

Astăzi, 24 ianuarie 2022, se împlinesc 163 de ani de la Unirea înfăptuită la 24 ianuarie 1859! Legat de toate acestea, o serie de secvențe și detalii de la Iași, mai puțin cunoscute, cu politicieni și personalități implicate în zilele de 5 și 24 ianuarie 1859, reprezintă ”culisele” înfăptuirii acestui deziderat istoric al românilor. Totul se leagă de data de 4 ianuarie, faptele premergătoare, ce a urmat pentru România, Alexandru Ioan și Elena Cuza, conspirații și chiar demonstrații, zile întregi, pe străzile capitalei Moldovei. Este vorba despre un veritabil ”dosar al Istoriei” ce merită a fi readus în memoria publică a noilor generații.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

Secvențe și detalii de la Iași, mai puțin cunoscute, cu politicieni și personalități. Unirea românilor, rememorată de Doamna Elena Cuza

Viitoarea Doamnă Elena Cuza s-a născut la Iași în 1825, ca fiică a postelnicului Rosetti și a Catincăi, fiică a logofătului Dimitrie Sturdza. La 19 ani s-a căsătorit cu Alexandru Ioan Cuza, abia întors de la studii din Franța, la rândul său, Doamna având o aleasă educație. După Revoluția de la 1848, Cuza este nevoit să ia drumul exilului alături de alți compatrioți; la întoarcerea în țară, el este ales Domn în ambele Principate prin actele de la 5 și 24 ianuarie 1859. Doamna Elena se implică alături de soțul ei în conceperea Legii Învățământului primar obligatoriu gratuit, considerând preocuparea pentru luminarea poporului una din cele mai grabnice îndatoriri ale un conducător de țară. După decesul lui Alexandru Ioan Cuza, rămasă singură, Doamna Elena Cuza se stabilește pentru totdeauna la Piatra Neamț și consacră viața activităților de binefacere, precum și vieții monahale.

”Dacă viața lungă ce am dus-o este o pedeapsă pentru ingratitudinea multora, am cel puțin mângâierea sufletească de a fi ajutat pe atâția nevoiași, săraci. Aș voi să trăiesc cât de mult nu de dragul vieții, ci ca să ajut pe nevoiașii care altfel ar rămâne fără sprijinul de toate zilele”, spunea Doamna Elena Cuza.

Alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Unirea de la 1859

Pe de altă parte, memoriile Elenei Cuza se leagă vital de seara de 3 – 4 ianuarie 1859.

”În seara de 3 – 4 ianuarie, pe cînd ședeam la masă, au venit la noi vr’o cîțiva amici printre cari și fratele său de arme colonel Pisoschy, ca să-l roage să vină negreșit după masă la Elefant, o sală de adunare unde ședea Costache Rolla, căci așa s’au hotărît naționaliștii, ca să se lege cu toții în acea seară asupra persoanei de susținut la domnie. Cuza, cu toate rugămințile amicilor săi, n’a voit să se ducă, deși eu am insistat pe lîngă dînsul, și le-a spus: Faceți voi ce credeți, căci pe oricine ați alege dintre ai noștri, eu aprob și semnez cu amîndouă mîinile, numai Mihalache sau Grigore Sturdza să nu fie…”, scrie aceasta.

Ea continuă și mărturisește:

”Și a plecat la teatru. Teatrul era la Copou, unde este astăzi Universitatea. Eu am rămas acasă. Peste noapte, pe la orele 12, mă pomenesc cu fratele meu Costache Rosetti, venind într’un suflet să’mi spună cele petrecute la Elefant, căci îl rugasem de cu vreme și’l așteptam, neputînd să dorm. Ghici cine s’a ales? îmi zise el. Nu pot… spune-mi tu în grabă… Bucură-te… Mă bucur, dar să nu fie Mihalache sau Grigore Sturdza… Dar aide odată spune-mi… Tu te-ai ales… Ce vorbă e asta? Nu te pricep. Dar pentru numele lui D-zeu spune’mi odată cine e? Nu mă fierbe așa… Ia, cine să se aleagă? Pe Cuza l’au ales… și s’au jurat cu totii, de au semnat actul, și s’au dus să’l iee de la teatru și să-i vestească alegerea…. După cîtva timp a sosit și Cuza. Era alb ca hîrtia la față. Și cum a intrat în casă, s’a trîntit pe un fotoliu și mi-a zis oftînd: Fi-va oare bine de noi? Fi-vom oare la înălțimea nevoilor țarei și ale neamului?”, arată Elena Cuza.

Alexandru Ioan Cuza: ”De domnie îmi arde mie… Și apoi, ce fel de Domn voiți voi să aveți, cînd sturdziștii au lăzi de galbeni. Ia uitați-vă, eu n’am decît 5 lei în buzunar…”

În plus, Elena Cuza povestește exact cum a primit vestea alegerii soțul ei, Alexandru Ioan.

”Și Cuza mi-a povestit cum a aflat știrea. Tot Pisoschy i-a adus-o la teatru, și tot el i-a propus și candidatura… Cătați-vă treaba și nu glumiți cu mine, le-a zis amicilor săi Cuza. De domnie îmi arde mie… Și apoi, ce fel de Domn voiți voi să aveți, cînd sturdziștii au lăzi de galbeni. Ia uitati-vă, eu n’am decît 5 lei în buzunar… Dar Pisoschy a început să se jure și să-i spună că pe Cuza l’a hotărît adunarea și să’l creadă că doar nu-i copil să glumească. Că, văzînd cum diferitele candidaturi naționale cad una cîte una, adunarea începuse să se risipească deznădăjduită; pînă și Kogălniceanu, cel mai stăruitor, eșise din sală dezgustat, cînd Pisoschy a propus deodată’ pe Cuza. Propunerea a căzut asupra Adunării ca ceva providențial; ea a fost primită și semnată de toți, iar a doua zi, la 5 Ianuarie, votată nu numai de naționali, ci și de partizanii sturdzișiilor, așa că a întrunit unanimitatea voturilor adunărei”, conchide Elena Cuza.

În Moldova a fost ales in unanimitate, la 5/17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul ”Partidei Naționale”

În Moldova a fost ales în unanimitate, la 5/17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul ”Partidei Naționale”. Reprezentanții acestei grupări, ce avea ca obiectiv unirea Moldovei cu Țara Românească, au oscilat o vreme între a avea un candidat al lor și a-l susține pe Grigore M. Sturdza, fiul fostului domnitor Mihail Sturdza și agent al Rusiei. Acesta, susținut de Rusia prin intermediul bancherului evreu Smul Rabinovici și agentului panslavist polonez Nieczuka Wierzbicki, care a adus la Iași câteva sute de mercenari, viza și el unirea celor două țări, dar sub domnia sa și sub forma unui stat-marionetă care să facă jocurile Imperiului Rus.

Cu două zile înainte de votul pentru alegerea domnitorului, unioniștii au înțeles jocul lui Sturdza și au hotărât să-l respingă și să desemneze un candidat al lor

Cu două zile înainte de votul pentru alegerea domnitorului, unioniștii au înțeles jocul lui Sturdza și au hotărât să-l respingă și să desemneze un candidat al lor. După dispute aprinse, a fost acceptat comandantul micii armate moldovene, colonelul Alexandru Ioan Cuza (care nu participase la întâlnire). La Adunarea Electivă, desfășurată în localul actualului Muzeul de Istorie Naturală Iași (actualul Bulevard Independenței, fosta Uliță a Hagioaiei și în Sala Elefantului), Cuza a fost prezentat drept varianta de ”compromis” între conservatorii filoruși și liberalii pro-occidentali (francofili).

Alegerea lui Cuza ca domn al Moldovei a declanșat în Iași o manifestație așa cum Iașul nu mai cunoscuse pană atunci. Mii de oameni, masați în Piața Palatului, au aclamat ore întregi alegerea lui Cuza, iar orașul a fost iluminat timp de patru zile. La lumina torțelor, procesiuni însumând mase mari de oameni, veneau să-l felicite pe domn.

Domnitorul Cuza și detractorii săi

Și aceasta este o filă de istorie contemporană extrem de incitantă petrecută în fosta capitală a Moldovei. Ea face referință la momentul inaugurării statuii marelui domnitor Alexandru Ioan Cuza, la 1912 în Piața Unirii. Înainte de toate acestea, ani buni au fost polemici extrem de dure și de scandaloase între principalii politicieni ai acelor vremuri. Paradoxal, unul dintre principalii actori ai întregii povești legate de statuia lui Cuza a fost chiar un lider marcant al Partidului National Liberal, D. A. Sturdza.

De asemenea, și faimosul ”Castan al Unirii” de la Vișani, aflat la doar câțiva kilometri de orașul Iași, este un alt simbol mai puțin cunoscut ce ține de Unire de la 1859 ! Așadar, o poezie-document a fost compusă și declamată de poetul unionist Vasile Alecsandri în chiar ziua de duminică, 25 mai 1856, ”sub acest măreț castan”, ce avea la acele vremuri deja peste 100 de ani și era pe proprietatea fiicei unionistului Petre Mavrogheni, căsătorită cu comandantul regimentului din Dealul Copoului, la sfârșitul ”sfatului de taină”, ”ținut, cu mare fereală față de iscoadele fanariote, de care unioniștii ieșeni, prezidați de Mihail Kogălniceanu, între care: C. Negri, Dimitrie Ralet, Anastasie Panu, Pr. Neofit Scriban, Costachi Rolla, Petre Mavrogheni, Constantintin Hurmuzachi, Dimitrie Cozadini, Nicolae Suțu, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza. Astfel, aceste secvențe și detalii de la Iași, mai puțin cunoscute, cu politicieni și personalități implicate în zilele de 5 și 24 ianuarie 1859, reprezintă aspecte importante și edificatoare ce țin de Unirea înfăptuită la 1859.