Noua lege a salarizării unice pentru sectorul public este planificată să fie implementată începând cu semestrul II al anului viitor, dar numai în contextul reducerii deficitului bugetar sub pragul de 5% din PIB.
Noua lege a salarizării unice vine cu modificări majore pentru bugetari. Actul normativ va intra în vigoare în același timp pentru toate categoriile profesionale, și urmărește eliminarea uno posibilele dezechilibre salariale din sistemul public. Viitoare lege își mai propune corelarea salariilor cu performanțele angajaților și plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază.
Românii au început goana după carnea de porc. Cât de scump va fi şoriciul de Crăciun şi cum ai friptura la un click distanţă
Despre noua lege se discută de multă vreme în spațiul public. În acest sens, Guvernul României a propus o nouă lege a salarizării pentru sectorul public, lege integrată în PNRR și aliniată la directivele Uniunii Europene.
Reforma are ca obiectiv:
Asigurarea unei structuri salariale echitabile și sustenabile pentru bugetari, de a corecta dezechilibrele salariale existente, și de a motiva personalul prin recompensarea corespunzătoare a responsabilităților și experienței.
Legea s-a pus în dezbatere la Ministerul de Finanțe
Recent s-a pus în dezbatere la Ministerul de Finanțe, iar intrarea în vigoare a noii legi a salarizării este condiționată de reducerea deficitului bugetar sub 5% din PIB. Numai că documentul nu menționează o dată anume pentru implementarea noii legi. Dar se menționează că adoptarea noului cadru juridic este prevăzută pentru trimestrul II din 2025.
Legea salarizării unitare taie sau reduce sporurile şi vine cu 12 trepte de salarizare. Noile lefuri, negociate în PNRR
Mai mult, implementarea creșterilor salariale prevăzute în viitoarea lege va fi realizată „în funcție de spațiul fiscal disponibil și de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar în perioada de prognoză 2025-2031”.
Adică, creșterile salariale vor fi implementate gradual, în funcție de posibilitățile bugetare, având în vedere că Guvernul își propune reducerea ponderii cheltuielilor de personal în PIB cu aproximativ 1% pe parcursul perioadei 2025-2031.
Noua legea salarizării unice
Planul bugetar-structural național pe termen mediu „PBSTM” menționează introducerea de criterii de performanță în sistemul de salarizare, care să permită corelarea performanțele angajaților cu salariul primit.
Și nu e totul, se vorbește de o restructurare a sistemului de sporuri, luându-se în calcul plafonarea acestora la 20% din salariul de bază. Guvernul mai are în vedere „revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională, asigurând o structurare salarială mai echitabilă și transparentă, dar și reintroducerea grilelor de salarizare pentru administrația locală, atât pentru funcțiile publice, cât și pentru cele contractuale”, potrivit avocatnet.ro.
Posturile din sistemul public vor fi ierarhizate în 12 grade, în funcție de complexitatea acestora, unde 1 reprezintă cel mai redus nivel de complexitate, iar 12 – cel mai înalt.
De exemplu, pentru gradul 1, cu cel mai mic nivel de complexitate, funcțiile reprezentative sunt cele de paznic, secretar-dactilograf, spălătoreasă.
Posturile de grad 1 necesită de obicei studii medii. Munca este repetitivă și constă în sarcini simple, de rutină. Sunt funcții de execuție care presupun activitatea limitată la respectarea unor proceduri bine definite. Condițiile de muncă pot implica, în unele cazuri, expunere la condiții de lucru sau climat temporar debilitante fizic și/sau manipularea unor materiale grele, murdare sau periculoase.
Posturi precum cele de polițist local, economist, instructor de educație, asistent maternal profesionist sunt evaluate în proiectul legii salarizării bugetarilor la gradul 4 de complexitate a muncii. Gradul 4 este asociat funcțiilor de execuție cu studii superioare, cu activitate relativ simplă sau funcțiilor cu studii medii cu activitate cu nivel sporit de complexitate/varietate și nivel mediu de responsabilitate.
Posturile de educatoare, învățătoare, asistent social, au grad de complexitate 5 în proiectul legii salarizării bugetarilor.
Inspector vamal, șef lucrări (lector universitar), registrator de carte funciară, profesor preuniversitar, expert criminalist, dirijor, consilier superior (nivel central), consilier parlamentar, toate au grad de complexitate 7 în proiectul noii legi a salarizării bugetarilor.
Şef administraţie financiară, inginer şef cadastru, director (funcţie publica, minister), grefier şef secţie, şef birou vamal, farmacist, acestea au grad de complexitate 8 în proiectul noii legi a salarizării bugetarilor.
Judecător, decan, medic director medical, auditor public extern, profesor universitar, arhitect șef, programator IT, director general (funcție publică, minister), director financiar contabil spital, au grad de complexitate 9 în proiectul legii salarizării bugetarilor.
Director cu funcție de auditor public extern, secretar general, manager spital, adjunct al procurorului general, au grad de complexitate 10 în proiectul legii salarizării bugetarilor, potrivit Economica.net.