Desfășurarea unei succesiuni are loc atunci când este cerută împărțirea bunurilor după deces, între toți cei care au drept de moștenire. Cu toate acestea, situația se complică atunci când unii dintre moștenitori nu se prezintă la procedura succesiunii.
Este important de menționat că nimeni nu poate fi obligat să accepte moștenirea dacă nu dorește. În schimb, dacă un individ dorește să devină moștenitor, trebuie să se conformeze termenelor legale de opțiune succesorală. Această opțiune trebuie exercitată într-un an de la data deschiderii moștenirii, adică de la data decesului persoanei care lasă în urmă bunuri. Așadar, se poate face succesiunea fără toți moștenitorii?
În ce cazuri se poate face succesiunea fără toți moștenitorii
Dacă a trecut mai mult de un an și, cu toate că moștenitorii au fost legal notificați, aceștia nu au întreprins nicio acțiune și nu au renunțat la moștenire, se va considera că aceștia au renunțat, iar procedura succesiunii continuă fără implicarea lor, cu cota lor moștenită împărțită între cei care se prezintă la procedura succesiunii. În situația în care moștenitorii nu se pot înțelege între ei și, deși au acceptat toți moștenirea, și nu doresc să se prezinte la notar, atunci succesiunea poate fi realizată doar prin intermediul unei instanțe de judecată.
Succesiunea parțială sau fără toți moștenitorii poate aduce diverse probleme.
De exemplu, poate deveni dificil să se vândă bunurile moștenite, cum ar fi autovehicule sau proprietăți, sau să se acceseze conturile bancare ale decedatului. Mai mult, în anumite cazuri, schimbarea titularului în contracte precum cele pentru utilități poate crea dificultăți pentru moștenitori. Dacă un moștenitor își schimbă părerea și dorește să efectueze succesiunea după scurgerea a 2 ani de la decesul titularului bunurilor, atunci va fi obligat să plătească un impozit de 1 la sută din valoarea bunurilor imobile. În cazul în care procedura succesiunii este finalizată în mai puțin de 2 ani de la deces, nu se aplică acest impozit către stat.
În ce constă procedura de succesiune
Primul pas în demararea procedurii de succesiune implică înregistrarea la notar a unei cereri formale. Această cerere trebuie să conțină informații esențiale despre persoana decedată, bunurile rămase în urma acesteia, valoarea lor, responsabilitatea succesorală și, de asemenea, informații despre potențialii moștenitori, cum ar fi numele, prenumele și adresa de domiciliu. Toate aceste detalii incluse în cererea de succesiune vor fi înregistrate în registrul succesoral de către notarul public.
Trebuie menționat că orice persoană care are drepturi de moștenire în calitate de rudă a defunctului poate depune cererea de inițiere a procedurii succesorale. De asemenea, orice altă persoană cu un interes legitim referitor la moștenire poate face acest demers.
În cazul în care nu sunt prezenți toți moștenitorii sau nu doresc să participe la procedura de succesiune, există posibilitatea de a folosi procedura de succesiune simplificată. Aceasta permite moștenitorilor prezenți să ajungă la un acord cu privire la distribuția bunurilor și să obțină declarații de renunțare din partea moștenitorilor absenți. Cu toate acestea, pentru a se asigura că toate aspectele legale sunt respectate, este recomandabil să aveți un notar public pentru a vă ghida în acest proces.
Fiecare caz de succesiune este unic și poate implica circumstanțe specifice. Prin urmare, este întotdeauna recomandat să căutați consultanță juridică specializată pentru a vă asigura că drepturile și interesele vă sunt protejate în cadrul procesului de succesiune. Este esențial ca fiecare individ să fie conștient de drepturile și opțiunile sale în ceea ce privește succesiunea în România. Astfel, se poate face succesiunea fără toți moștenitorii în anumite situații, dar este important să respectați prevederile legale și să solicitați asistența legală necesară pentru a evita potențialele probleme și conflicte ulterioare.