Probleme pentru un castel din Iași, celebru în toată România. Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, ÎPS Teofan, a decis să se implice într-o situație limită – GALERIE FOTO EXCLUSIV

Faimos în toată România, un castel din Iași (Miclăușeni) se confruntă cu numeroase probleme! Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Teofan, a decis să se implice într-o situație limită. Chiar în săptămânile următoare vor începe lucrări în regim de urgență pentru îndepărtarea umidității la Castelul „Sturdza” de la Miclăușeni. Pentru punerea în valoare a ansamblului și a clădirii se va sugera, atât prin organizarea funcțională a unui muzeu și prin diversitatea obiectelor expuse, și viața unei familii reprezentative a Moldovei secolelor XVIII-XIX

Mitropolia Moldovei și Bucovinei (MMB) a decis să facă intervenții de urgență pentru a salva de la distrugere edificiul istoric, Castelul „Sturdza” de la Miclăușeni, județul Iași. În acest sens, Arhiepiscopia Mitropoliei Moldovei și Bucovinei a solicitat sprijinul Consiliului Județean Iași în vederea realizării unui parteneriat care să ducă la o finanțare prin Programul Operațional Regional, exercițiu 2021-2027. Astfel, chiar în săptămânile următoare vor începe lucrări în regim de urgență pentru îndepărtarea umidității la Castelul „Sturdza” de la Miclăușeni.

Stirile PROTV

Cine sunt românii care l-au votat pe Călin Georgescu. A fost ales de mulți cu studii primare sau medii

RomaniaTV

Decizia luată de Dalida din Las Fierbinți după 10 ani de căsnicie. „Eu cu trei copii, sub nicio formă nu pot”

„În prima fază vor fi efectuate lucrări de intervenții la colectoarele pluviale, barbacane, jgheaburi, precum și reparații la puțul de pe fațada Nord și terasa M06, afectate de infiltrații cauzate de apele meteorice. Pentru faza I s-a obținut o finanțare de 200.000,00 lei prin Timbrul Monumentelor Istorice, sesiunea martie 2021, fiind acum în etapa semnării contractului de finanțare. Tot în această etapă, suma necesară lucrărilor este completată de 30.000 de lei din fondurile Centrului Eparhial”, a precizat părintele Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al MMB.

Intervențiile de urgență la Castelul de la Miclălușeni prevăd lucrări de sistematizare verticală, refacere alei și trotuare perimetrale, consolidare teren

Mai departe, în faza a doua, intervențiile de urgență prevăd lucrări de sistematizare verticală, refacere alei și trotuare perimetrale, consolidare teren, hidroizolație verticală la fundație și hidroizolație orizontală la zidăria castelului. Lucrările au în vedere îndepărtarea umidității provocată atât de apele pluviale, cât și prin capilaritate.

„Pentru această fază am întocmit documentația DTAC + PT + DDE și urmează să identificăm o sursă de finanțare. Lucrările sunt estimate la valoarea de 3.000.000 de lei. Lucrările de reabilitare, restaurare și conservare a Castelului „Sturdza” se află la faza întocmirii documentației DALI. Ne propunem întocmirea documentației în anul 2021 și identificarea unei surse de finanțare din fonduri europene, urmând ca lucrările efective să înceapă imediat după rezolvarea acestor aspecte. În acest fel ne asigurăm că avem un interval de 6-12 luni între finalizarea lucrărilor de îndepărtare a umidității și începerea lucrărilor de reabilitare, care este necesar pentru uscarea zidăriei”, a mai punctat părintele Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al MMB.

Faza a doua a intervențiilor în regim de urgență prevede o suită de lucrări complementare pentru rezolvarea infiltrațiilor la nivelul fundațiilor castelului

Se intenționează și o sistematizare verticală a terenului, care constituie cel mai amplu capitol al lucrărilor exterioare. Proiectul prevede: realizarea pantelor corespunzătoare pentru drenarea și îndepărtarea apelor dinspre fundațiile castelului; realizarea unui șanț înierbat (dren de suprafață) pentru canalizarea apelor pluviale, de pe latura Nord-Estică a castelului. Din cauza stării severe de degradare, trotuarul de gardă va fi refăcut, pentru a asigura o mai bună etanșeizare a fundațiilor. Latura sudică a Castelului de la Miclăușeni se va sistematiza prin corectarea pantelor de scurgere a terenului, dinspre fundațiile terenului.

„Lucrarea are în vedere stabilizarea și îmbunătățirea terenului de fundare, soluția fiind injectarea cu o substanță specifică. Se are în vedere eliminarea apariției infiltrațiilor la nivelul fundației, eliminând totodată riscurile de apariție a umezelii în pereții din cărămidă. Zonele vulnerabile din punct de vedere a pătrunderii umidității la fundații sunt colțurile interioare și exterioare ale Castelului”, a mai punctat părintele Constantin Sturzu.

Lucrarea are în vedere obținerea unui strat continuu de hidroizolație, eliminând riscurile de pătrundere a infiltrațiilor la fundațiile Castelului „Sturdza”

Lucrarea are în vedere obținerea unei strat continuu de hidroizolație, eliminând riscurile de pătrundere a infiltrațiilor la fundațiile castelului. Proiectul propune desfacerea polistirenului existent aplicat pe soclu și a membranei de tefond existente, aflate într-un stadiu de deteriorare. După curățarea suprafeței pereților și a fundației, se va realiza un strat suport de tencuială aditivată de tip XYPEX, suport pentru hidroizolația pensulabilă.

„Studiile și expertizele întocmite până acum pentru reabilitarea, restaurarea și conservarea Castelului «Sturdza» au fost realizate din fonduri proprii, urmând ca fondurile pentru execuția propriu-zisă a lucrărilor să fie atrase printr-o finanțare nerambursabilă europeană. Suma necesară va fi estimată în momentul întocmirii documentației DALI.
Spațiile interioare și exterioare din jurul Castelului vor fi destinate unor activități cu caracter cultural și social”, explică reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Muzeul este funcțiunea principală și în același timp fundal și cadru ambiental pentru toate evenimentele desfășurate în castel

Muzeul este funcțiunea principală și în același timp fundal și cadru ambiental pentru toate evenimentele desfășurate în Castelul de la Miclăușeni. El reprezintă amprenta distinctivă specifică a ansamblului Castelului „Sturdza”, a parcului și a celor trei pavilioane de intrare.

„Pentru punerea în valoare a ansamblului și a clădirii se va sugera, atât prin organizarea funcțională a muzeului, cât și prin diversitatea obiectelor expuse, viața unei familii reprezentative a Moldovei secolelor XVIII-XIX. Intervențiile la interior se vor stabili în momentul întocmirii documentației tehnice. Se are în vedere restaurarea picturii interioare, restaurarea sobelor, revizii sau refaceri ale instalațiilor termice, electrice și sanitare, refacerea pardoselilor și a tâmplăriei, unde este cazul. În viitorul apropiat vom începe realizarea documentației tehnice pentru conservarea și restaurarea picturii murale interioare a Castelului «Sturdza». Pentru acest proiect am câștigat o finanțare nerambursabilă prin Timbrul Monumentelor Istorice, sesiunea martie 2021, unde suntem în faza semnării contractului de finanțare. Documentația va fi finalizată până în luna noiembrie a anului curent”, a conchis părintele Constantin Sturzu.

Castelul de la Miclăușeni, de la vornicul Miclăuș la Gheorghe Sturdza

Ca dovadă a faptului că vorbim de un loc ce are o istorie de peste jumătate de mileniu, trebuie aratat că, după anul 1410, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a dăruit vornicului Miclăuș (1380-1440), membru în Sfatul Domnesc, o moșie întinsă, situată în apropiere de Lunca Siretului. Moșia a devenit cunoscută sub denumirea de Miclăușeni după moartea vornicului. La 25 aprilie 1591, urmașii vornicului Miclăuș au vândut moșia către vistiernicul Simion Stroici (1550-1623). La începutul secolului al XVII-lea, vistiernicul a construit aici un conac ale cărui ruine se mai puteau vedea la începutul secolului al XX-lea. Printr-un testament din 5 iunie 1622, Stroici a lăsat moștenire satul Miclăușeni lui Lupu Prăjescu și nepoatei sale Safta, fiului său, totul cu heleștee și cu prisăci. La sfârșitul secolului al XVII-lea (în 1697), urmașii lui Lupu Prăjescu, neavând urmași, au lăsat domeniul fraților Ioan și Sandu Sturdza, cu care se înrudeau.

La data de 19 aprilie 1699, frații Sturdza și-au împărțit între ei averile, moșia Miclăușeni revenindu-i lui Ioan Sturdza. Pe moșie locuiau și munceau țărani clăcași și țigani robi, care și astăzi poartă nume de meserii: Bucătaru, Muraru, Pitaru, Curelaru, Mindirigiu, Bivolar sau Surugiu. În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a reclădit conacul boieresc, construindu-l cu demisol și parter și în formă de cruce. Fiul său, Dimitrie, a construit în perioada 1821-1823 o biserică de curte, în apropierea castelului. Deși era văr cu domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849), Alecu Sturdza a îmbrățisat ideile revoluționarilor de la 1848. A fost înmormântat în biserica conacului. După moartea sa, de administrarea moșiei s-a ocupat văduva sa, Ecaterina (Catinca). Ea a lăsat moșia fiului său, George A. Sturdza, în 1863.