Se dau bani grei pentru cei din comisiile de votare. Astfel, președinții și locțiitorii secțiilor de votare beneficiază de o indemnizație zilnică de 330 de lei, conform informațiilor furnizate de AEP. Aceștia sunt responsabili atât pentru organizarea primului tur al alegerilor prezidențiale, programat pentru 24 noiembrie, cât și pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie și, în cazul unui al doilea tur prezidențial, pentru data de 8 decembrie.
Se dau bani grei pentru cei din comisiile de votare!
Indemnizația este supusă doar impozitului pe venit de 10%. Într-un scenariu ideal, în care sunt implicate 13 zile de activitate, câștigul net al unui președinte de secție ajunge la aproximativ 4.270 de lei.
„Cel mult 13 zile de plată x 330 lei = 4290 – 429 lei (impozit pe venit 10%) = 3861 lei. La aceasta se adaugă 35 lei indemnizație de protocol pe zi de activitate x 13 zile = 455 – 45,5 lei (impozit pe venit 10%) = 409,5. Total – 4.270,50 lei”, precizează documentul publicat de AEP.
Pentru a beneficia de întreaga sumă, persoanele desemnate trebuie să participe la sesiunile de instruire organizate de autorități. În caz contrar, indemnizația este redusă la jumătate.
Operatorii de calculator, care au rolul de a verifica identitatea alegătorilor, primesc o indemnizație de 290 de lei pe zi, potrivit ghidului AEP. În același timp, membrii simpli ai secțiilor de votare, fără atribuții speciale, sunt remunerați cu sume cuprinse între 200 și 250 de lei pe zi.
Calendarul alegerilor
Alegerile prezidențiale sunt organizate în două tururi, dacă niciunul dintre candidați nu obține 50%+1 din numărul total de voturi valabil exprimate.
Alegerile parlamentare se organizează o dată la patru ani, în timp ce scrutinele pentru alegerea europarlamentarilor și președintelui României au loc din cinci în cinci ani.
La alegerile prezidențiale 2024, cetățenii votează noul președinte al României, ales pentru un mandat de cinci ani. Primul tur ar avea loc pe 24 noiembrie, în timp ce al doilea tur este programat pe 8 decembrie. Va fi primul scrutin prezidențial organizat în același an cu alegerile locale și parlamentare, din 2004 până în prezent.
Potrivit Constituției, preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea prevederilor legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Șeful statului are atribuții în domenii cheie, precum apărarea, securitatea națională, politica externă și numirea unor oficiali guvernamentali.
Alegerile parlamentare 2024 sunt programate să aibă loc pe 1 decembrie, atunci când este sărbătorită și Ziua Națională a României. La alegerile parlamentare, cetățenii români cu drept de vot își aleg reprezentanții în Parlamentul României.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Este format din Camera Deputaţilor şi Senat și are rolul de a adopta legi, de a aproba bugetul de stat, de a controla activitatea Guvernului și a de ratifica tratatele internaționale.
La alegerile parlamentare vor fi aleși membrii Camerei Deputaților și ai Senatului, pentru un mandat de patru ani. Mai exact, vor fi votați 330 de deputați și 136 de senatori.
Pentru ca un partid politic să intre în Parlament, trebuie să treacă pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate la nivel național.
Așadar, se dau bani grei pentru cei din comisiile de votare, un președinte de secție putând lua până la 4.270,50 lei.