În prezent, cancerul ovarian provoacă cele mai multe decese și are cele mai mici șanse de supraviețuire dintre neoplasmele din sfera ginecologică. Un semnal de alarmă este faptul că incidența este în creștere, fiind raportate 9,4 cazuri la 100.000 de locuitori. În urma unui calcul statistic realizat în anul 2020, s-a relatat faptul că 1.121 de femei din România au decedat de cancer ovarian, iar 1.909 au fost diagnosticate cu această boală.
Cancerul ovarian este o boală tăcută, iar simptomele sunt confundate ușor cu cele din sfera digestivă sau abdominală, motiv pentru care mortalitatea mare este datorată diagnosticării tardive. Șansele de supraviețuire în urma acestei afecțiuni cresc cu cât cancerul este diagnosticat mai devreme, de aceea, controalele de rutină periodice sunt esențiale.
Simptomele frecvent întâlnite în cazul cancerului ovarian sunt: dureri la nivelul abdomenului și zonei pelviene, sângerări vaginale, tulburări digestive, balonare, creștere în volum a abdomenului, nevoie frecventă de a urina, edeme la nivelul picioarelor, senzație de sațietate instalată rapid, oboseală extremă.
Medicii ginecologi recomandă consultul anual, chiar și în absența simptomelor, deoarece în ciuda progreselor științifice din ultimii ani, conform statisticilor, boala este diagnosticată în stadii avansate, când deja s-a răspândit la țesuturile din jur.
Pentru estimarea riscului de cancer ovarian epitelial a fost dezvoltat un algoritm de către Richard G. Moore și colaboratorii săi (2008-2009), algoritm numit Scor ROMA (Risk of Ovarian Malignancy Algorithm) – ce ia în considerare valorile preoperatorii de HE4 și CA 125 precum și statusul de pre- sau postmenopauză.
În studiul efectuat, Moore și colaboratorii săi, au constatat că la o specificitate de 75% algoritmul ROMA prezintă o sensibilitate de 94.3% în diferențierea statusului benign de cancerul ovarian epitelial în toate stadiile de boală; pentru stadiile I și II de boală, algoritmul ROMA a demonstrat o sensibilitate de 85.3%. Algoritmul ROMA s-a dovedit a fi mai sensibil decât indicele riscului de malignitate (RMI = Risk of Malignancy Index) care ia în calcul rezultatele ecografiei transvaginale, statusul de pre- sau postmenopauză și nivelurile serice de CA 125.
În septembrie 2011, FDA a aprobat utilizarea combinată a celor 2 markeri și a algoritmului ROMA în stabilirea riscului de cancer ovarian la femeile pre- și postmenopauză ce prezintă o masă pelvină.
Antigenul tumoral CA 125 reprezintă cel mai utilizat biomarker pentru depistarea cancerelor ovariene epiteliale reprezentând alături de ecografia transvaginală, o metodă de investigație importantă la pacientele cu simptomatologie clinică sugestivă. Chiar dacă nivelurile serice crescute ale CA 125 sunt sugestive pentru tumorile ovariene epiteliale, specificitatea markerului este scăzută în cazul acestei afecțiuni datorită asocierii antigenului tumoral și cu alte patologii precum insuficiența cardiacă congestivă, endometrioză sau ciroză hepatică. Niveluri serice crescute ale CA 125 sunt întâlnite și la femeile în perioada de premenopauză, acest aspect crescând riscul de obținere de rezultate fals pozitive la această categorie de paciente pentru cancerul ovarian.
Proteina epididimală umană 4 (HE4) este prezentă în mod fiziologic în cantități scăzute în organismul uman, fiind secretată la nivelul tractului genital feminin, sistem respirator și pancreas. În anumite situații, concentrațiile HE4 cresc ca urmare a sintezei accelerate la nivelul unor linii celulare de proveniență tumorală la nivel ovarian, pulmonar, al glandei mamare sau a colonului.
HE4 este considerat un marker important pentru detecția timpurie a carcinomului ovarian. Țesutul ovarian normal are producție minimă de HE4 iar atunci când este combinat cu CA 125, HE4 prezintă un nivel de sensibilitate crescut în acest tip de afecțiune.
Nivelul crescut de HE4 alături de nivelul ridicat de CA 125 sugerează cancer ovarian, însă un nivel crescut al CA 125, fără asocierea unui nivel înalt al HE4 indică o condiție benignă. Valoarea ridicată a HE 4 și valoarea normală a CA 125 sugerează prezența ori a cancerului ovarian, sau a altui tip de cancer (ex. endometrial).
Comparativ cu CA 125, HE4 este invers proporțional cu vârsta pacientei; întrucât CA125 este crescut la pacientele sănătoase în pre-menopauză, HE4 tinde să fie crescut la pacientele în postmenopauză.
Algoritmul riscului de malignitate ovariană (ROMA) este un test seric calitativ, care combină rezultatele HE4 (EIA), CA 125 (ARCHITECT II) și statusul menopauzei într-un scor numeric.
Determinarea celor 2 markeri tumorali în cadrul algoritmului de calcul ROMA are scopul de a diferenția o masă pelvină benignă de una malignă la pacientele cu simptomatologie clinică sugestivă pentru cancerul ovarian.
Scorul ROMA trebuie interpretat în contextul unei evaluări clinice și imagistice independente. De reținut, este faptul că testul nu este unul de screening și nu poate servi singular pentru diagnostic.
Scorul ROMA nu a fost validat pentru următoarele grupuri:
- Femei tratate anterior pentru afecțiuni maligne
- Femeile aflate în prezent sub tratament cu chimioterapice
- Femeile însărcinate
- Femeile a căror vârstă este mai mică de 16 ani.
În prezent, există o largă variatate de markeri tumorali disponibili clinicienilor pentru bolile maligne. Aceștia au potențial de a contribui la screening, diagnostic și prognostic, precum și de a furniza un mijloc de monitorizare a răspunsului la tratament, sau de a indica recăderile.
Este foarte important să ne acordăm mai multă atenție și să ne monitorizăm constant sănătatea prin controale periodice, și mai ales, să alegem, împreună cu medicii specialiști, metodele potrivite de investigație în acord cu istoricul medical.
În cadrul Laboratoarelor Praxis efectuăm algoritmul riscului de malignitate ovariană (ROMA) dar și determinări ale markerului tumoral CA 125 și ale proteinei epididimale umane 4 (HE4). Determinarea scorului ROMA necesită recoltarea unei probe de sânge prin puncție venoasă periferică și nu necesită o pregătire prealabilă specială a pacientelor iar valorile de referință pentru acest scor variază în funcție de statusul pre sau post menopauză al acestora.