Scleroză multiplă, simptome. Care sunt cauzele ce stau la baza afecțiunii și ce măsuri de tratament sunt disponibile

Scleroza multiplă prezintă simptome ce afectează învelișul protector al nervilor, numit mielină, din sistemul nervos central și poate provoca slăbiciune musculară, schimbări de vedere, amorțeală și probleme de memorie. Deși nu există un tratament, unele măsuri pot contribui la gestionarea simptomelor și la încetinirea progresiei bolii.

Scleroza multiplă este o afecțiune autoimună care afectează creierul și măduva spinării. Astfel, sistemul tău imunitar atacă din greșeală celulele de mielină. Deteriorarea tecii de mielină întrerupe semnalele pe care nervii tăi transmit în întregul corp pentru a îndeplini funcții precum vederea, senzația și mișcarea.

RomaniaTV

Românii care Nu primesc 1 leu la bătrânețe, rămân complet descoperiți financiar

Observatornews.ro

Clarificări cu privire la două meserii din România. Diferenţele de venit, de la 7.000 de euro la 700 de euro

Scleroză multiplă, simptome

Există patru tipuri derivate ale bolii autoimune. Sindromul clinic izolat apare atunci când ai primul episod de simptome de scleroza multiplă. Inflamația și deteriorarea mielinei cauzează semnele, iar afecțiunea poate evolua în scleroză multiplă. Scleroza multiplă recidivantă-remisivă este cea mai comună modalitate prin care începe manifestarea bolii și se estimează că 85 la sută dintre persoanele diagnosticate cu scleroză au acest tip. În multe cazuri, această formă progresează, în cele din urmă, către scleroză multiplă secundar progresivă. În stadiul secundar progresiv, deteriorarea nervilor se acumulează și semnele se agravează treptat. Este posibil să mai ai unele episoade acute, dar perioadele de remisie sunt mai puțin probabile. Scleroza multiplă progresivă primară poate începe lent și se poate agrava treptat în timp, fără perioade clare de remisiune.

Simptomele de scleroză multiplă includ schimbări ale vederii, slăbiciune musculară, de obicei afectând o parte a feței sau a corpului, amorțeală ori senzații anormale. Printre semnele comune se numără oboseala, amețelile, dificultatea de a regla vezica, pierderea echilibrului și coordonării, dificultăți în funcția cognitivă schimbările de dispoziție, rigiditatea musculară și tremurat. Aceste semne variază de la o persoană la alta și pot fluctua în severitate. Este posibil să ai câteva dintre aceste simptome, dar este puțin probabil să le experimentezi pe toate odată.

Distrugerea mielinei cauzează scleroza multiplă. Mielina este un înveliș protector în jurul celulelor nervoase din creierul și măduva spinării, care transmite mesaje pentru a controla funcții precum vederea, senzația și mișcarea. Rolul sistemului imunitar este să protejeze corpul tău de lucruri care îi pot dăuna, cum ar fi bacteriile sau virusurile. Cu scleroză multiplă, devine hiperactiv și confundă mielina sănătoasă cu o amenințare. Într-un test imagistic, un specialist poate găsi dovezi ale deteriorării mielinei și poate face referire la aceasta ca la o cicatrice, leziune sau placă.

Semnalele nu trec ușor între neuroni acolo unde există daune ale mielinei, ceea ce duce la dezvoltarea simptomelor de scleroză. Cercetările sugerează că fumatul, expunerea la toxine, cum ar fi fumatul pasiv și pesticidele, niveluri scăzute de vitamina D, expunerea la un virus, obezitatea în copilărie sau predispoziția genetică pot contribui la un risc ridicat de a dezvolta scleroză multiplă.

Măsuri de tratament

Nu există un singur instrument de diagnosticare disponibil pentru a identifica această afecțiune. În schimb, un medic poate face un examen fizic, un examen neurologic și teste. În timpul unei evaluări, specialistul va afla mai multe despre simptomele și istoricul medical. De asemenea, printre testele pe care le va rula se pot număra analize de sânge, RMN-uri ale creierului și măduvei spinării, precum și o analiză a lichidului cefalorahidian. Testele de diagnostic ajută medicul să excludă afecțiunile cu simptome similare cu cele de scleroză multiplă și pot include analize de sânge și teste de urină, un test de imagistică prin rezonanță magnetică, un test de tomografie de coerență optică, o puncție lombară și un test de potențial evocat.

Tratamentul sclerozei multiple se concentrează pe minimizarea daunelor ulterioare, gestionarea simptomelor și prevenirea complicațiilor, la fel ca în cazul altor afecțiuni autoimune, cum ar fi spondilita. Astfel, planul poate include medicamente, terapie fizică, ocupațională sau de vorbire, precum și consiliere pentru sănătatea mintală. Alte tipuri de gestionare a simptomelor variază în funcție de modul în care boala te afectează și vizează purtarea ochelarilor sau administrarea de medicamente pentru simptomele de vedere, stimularea profundă a creierului pentru spasmele musculare, utilizarea dispozitivelor de mobilitate, precum bastonul, cadrul de mers sau scaunul cu rotile. În plus, un specialist poate recomanda medicamente antiepileptice sau antispastice pentru durere, dar și terapii alternative, precum acupunctura și yoga.

De asemenea, schimbul de plasmă (plasmafereză) este mai eficientă metodă utilizată în minimizarea daunelor cauzate de un atac în curs, în loc să prevină atacurile suplimentare pe termen lung. Medicul poate propune această variantă, dacă există studii clinice disponibile în care să puteți participa. Studiile clinice sunt teste ale unor medicamente noi sau ale utilizării tratamentelor existente pe oameni pentru a găsi noi opțiuni pentru unele simptome de scleroză multiplă și alte afecțiuni.