Prima pagină » Local » Scene incredibile de la accidentul înfiorător de la Fundație! Pompierul de la descarcerare și-a găsit prietenul strivit sub tramvai. Amintiri cutremurătoare de la tragedia de acum 10 ani – FOTO

Scene incredibile de la accidentul înfiorător de la Fundație! Pompierul de la descarcerare și-a găsit prietenul strivit sub tramvai. Amintiri cutremurătoare de la tragedia de acum 10 ani – FOTO

28 ian. 2021, 02:00,
Andreea Pădurescu în Local

Plutonierul adjutant-șef în rezervă Andy Gimiga, din cadrul Inspectoratului pentu Situații de Urgență „Mihail Grigore Sturza” din Iași, povestește unul dintre cele mai tragice momente care l-au marcat de-a lungul celor 27 de ani de experiență

În urmă cu 10 ani, a avut loc un accident rutier care avea să zguduie opinia publică din Iași. În 2021, martori la tragedie au povestit ce au văzut cu ochii lor. Totul s-a petrecut în primăvara anului 2011, în zona Fundație. Accidentul s-a soldat cu un mort și trei răniți. Tramvaiul care cobora pe bulevardul Carol I a intrat în prima mașină din față, oprită la semafor, și a tăiat-o în două. Un bărbat în vârstă de 43 de ani, Dănuț Condurache, angajat al Penitenciarului Iași, care conducea mașina prinsă sub tramvai, a decedat pe loc. În urma expertizelor, s-a hotărât că vatmanul a fost vinovat, pentru că a frânat prea târziu. În urma impactului, au fost avariate alte cinci autoturisme.

Șocul trăit de pompier când și-a văzut prietenul mort sub roțile tramvaiului

La locul accidentului au ajuns mai multe echipaje de prim-ajutor. Ghinionul a făcut ca pompierul de la descarcerare, care venise să intervină la accident, să se lovescă de linia subțire dintre viața personală și viața de pompier. Bărbatul care decedase sub roțile tramvaiului era prietenul său bun. Andy Gimiga a fost șocat când și-a văzut prietenul mort și a fost pus în situația de-al descarcera. Acum pensionar, fostul pompier a povestit pentru BZI cele mai importante momente din viață.

„Cea mai grea intervenție pentru mine a fost la accidentul de la Râpa Galbenă, cu tramvaiul. Lucram pe atunci la descarcerare și când am ajuns la locul accidentului, am rămas șocat. Era un bărbat strivit sub tramvai, mai văzusem astfel de scene, dar când m-am apopiat și am văzut că era prietenul meu, m-am blocat. Eram prieteni buni, cu care am dansat și mâncat împreună. Telefonul îmi suna încontinuu, aveam zeci de apeluri de la soția lui. Nu am putut să îi răspund, nu am avut tăria să-i spun. M-am îmbărbătat și mi-am dus misiunea la capăt. Nu o să pot uita vreodată. Sunt multe intervenții care te șochează, dar când îți vezi prietenii în astfel de situații, e greu” a spus Andy Gimiga, fost pompier ISU.

Greu de imaginat momentul prin care a trecut fostul pompier.

Pompier de peste 25 de ani în slujba comunității

Cariera de pompier a început pentru Andy Gimiga de la vârsta de 20 de ani. Își amintește cu drag de primele zile în unitate și de cum a ajuns să practice această meserie. Plutonierul adjutant-șef în rezervă Andy Gimiga a urmat meseria de pompier din plăcere, la îndrumarea prietenului tatălui său, care era pompier. Ieșit la pensie după 27 de ani de activitate, viața lui a fost presărată cu multe evenimente mai puțin plăcute, dar și care i-au adus satisfacții. A absolvit Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu”, Boldești, județul Prahova.

„Am ales să devin pompier după ce am mers cu tata să mă înscriu la școala de șoferi și ne-am întâlnit cu o cunoștință de la pompieri, care mi-a recomandat să fac școala la pompieri. Am studiat timp de un an, 6 luni în școală și 6 luni practică. La 20 de ani am început deja activitatea”, a declarat Andy Gimiga, fost pompier la ISU Iași.

Meseria de pompier a fost pentru Andy Gimiga prima și singura opțiune atunci când și-a dorit să devină ceva în viață, iar astăzi este mândru de reușita lui.

S-a dedicat meseriei toată viața. „A fi pompier este mai mult decât o meserie”

Riscurile zilnice la care este supus un pompier duc la un moment în care orice om ar ceda. Un pompier nu este doar eroul care stinge un incendiu și nu salvează doar vieți omenești. El zi de zi are de salvat vieți, pentru că pompierii sunt chemați să intervină și pentru salvarea animalelor. Andy Gimiga ne-a povestit ce înseamnă meseria de pompier și ceea ce ar trebui să știe un viitor pompier.

„Oricât de greu mi-a fost, tot timpul m-am dedicat meseriei. Nu m-aș fi văzut să fac altceva în viața asta. Consider că a fi pompier este mai mult decât o meserie, este o vocație, pentru că o faci din pasiune. Atunci când faci ceva din pasiune, mergi cu drag la muncă. Unui viitor pompier trebuie să îi placă ceea ce face, să fie pasionat de adrenalină, pentru că te lovești în fiecare zi de cazuri noi. Nu e niciunul la fel și trebuie să fii pregătit pentru orice. Tu ca pompier trebuie să știi să le faci pe toate. Am fost în prima linie la incendii, la accidente grave, când am lucrat la descarcerare. La toate am mers cu gândul de a salva vieți. Nu numai oamenii trebuie ajutați și salvați”, a declarat fostul pompier Andy Gimiga.

Viața pompierului este pusă zi de zi în pericol

Probabil multă lume știe cât de solicitant și periculoas este să fii pompier. A fi eroul care intră în foc să salveze vieți nu este deloc ușor. Viața lui este pusă mereu pe locul doi. Fostul pompier Andy Gimiga a lucrat și la descarcerare, acolo unde a fost martor la cele mai tragice situații. Își amintește cu plăcere de ziua în care, împreună cu un coleg, a renunțat la masca de protecție pentru a salva doi copii. Fostul pompier își amintește de un incendiu din anul 1987, la care a participat, în zona Nicolina, unde trebuia să salveze doi copii.

„Am o satisfacție enormă. Eu și cu colegul meu Sorin Niculiță, cu care am ieșit la pensie anul ăsta, am avut o intervenție la etajul doi, într-un bloc din Nicolina. Incendiul era la etajul 2, iar la etajul 4 se aflau doi copii, unul de 8 ani și unul de 10 ani. Noi avem măștile contra fumului și gazelor, masca avea două filtre, am luat amândoi câte un copil și pentru a putea coborî cu ei a trebuit să le punem măștile noastre. Eram cu copiii în brațe, ei cu măștile pe față și noi aveam în gură doar filtrul de rezervă al măștii. Satisfacția mare a fost atunci când am ajuns cu copiii teferi în fața blocului și părinții erau foarte fericiți și nu știau cum să ne mulțumească. Asta nu se uită niciodată”, a mai spus Andy Gimiga.

„Plecam de acasă cu gândul că nu știu dacă ma mai întorc”

Principalul risc pe care și-l asumă un pompier este acela de a-și pierde viața. Familia are un rol important în susținerea morală a pompierului, la fel și echipa din care face parte. Momentul în care un pompier își încarcă bateriile și reușește să treacă peste toate este atunci când este apreciat efortul lui. Gândul cu care pleca Andy Gimiga în fiecare zi la muncă era acela că exista posibilitatea să nu se mai întoarcă viu acasă.

„Înainte să plec de acasă îmi sărutam soția și fiul, pentru că nu știam dacă mă mai întorc viu acasă. Familia mereu mi-a fost aproape și m-a susținut indiferent de situații. De când plecam din unitate, la o urgență, și până mă întorceam, pulsul meu era la maximum. Îmi reveneam imediat după ce se termina totul cu bine și oamenii îmi mulțumeau”, a povestit Andy Gimiga.

După o lună de la pensionare, fostul pompier ne-a spus că îi lipsesc mult colegii, chiar și alarma de urgență.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *