Scandalul recalculării pensiilor militare. Un document arată cât înseamnă solde mărite

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a promis vineri să elimine rapid în Parlament inechitățile din pensiile militare, dar Guvernul a trimis legislativului un document în care a formulat 9 obiecții față de proiectul de lege depus de partenerii liberali. Printre obiecții: costul va crește cu 900 de milioane de euro pe an.

Șeful Guvernului, Marcel Ciolacu, a discutat vineri cu militarii în rezervă care au organizat un miting în Piața Victoriei. Prim-ministrul a spus că va „susține cu fermitate” adoptarea rapidă în Parlament a proiectului prin care să fie eliminate inechitățile în aplicarea pensiilor militare.

Stirile PROTV

Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare

RomaniaTV

Adriana Bahmuțeanu, luată la mișto de Honorius Prigoană. Niciodată nu a plăcut-o. ''Avem o relație de bună ziua și la revedere senzațională''

Dar, cu două zile în urmă însă, Ciolacu a emis, la Guvern, observații semnificative la acest proiect, atât legate de impactul bugetar și problemele de aplicare, cât și de posibila neconstituționalitate. Cu aceste obiecții, Executivul a transmis documentul către Parlament.

Derularea evenimentelor

Guvernul a anunțat vineri că premierul Marcel Ciolacu a avut consultări la Palatul Victoria cu reprezentanții asociațiilor rezerviștilor militari.

„Susțin cu fermitate adoptarea proiectului prin care să fie eliminate inechitățile în aplicarea pensiilor militare într-un ritm accelerat: săptămâna viitoare va fi aprobat în Camera Deputaților, iar în două săptămâni va trece și de Senat”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

„Fac apel către toți competitorii politici să nu mai folosească instituțiile statului în lupta electorală. Armata României, Poliția Română și toate celelalte instituții din sistemul național de apărare nu trebuie amestecate în disputele politice”.

Executivul subliniază, în comunicatul transmis vineri, că „a aprobat în ședința de Guvern de miercuri 23 octombrie 2024 punctul de vedere cu privire la această inițiativă legislativă”.

„Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”HotNews.ro a consultat acest punct de vedere al Guvernului. El demonstrează că Executivul condus de liderul PSD Marcel Ciolacu nu a susținut acest proiect de lege inițiat de mai mulți parlamentari PNL și a pasat decizia la Parlament.

Ce prevede proiectul de lege:

„Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, cu trei noi articole, art. 59,1 – 59,3, propunându-se actualizarea pensiilor militare de stat ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție ale militarilor, polițiștilor și funcțiilor publice cu statut special, în procentajele stabilite la art. 29, 30 și 108 din lege și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.
Potrivit inițiativei legislative, de la recalcularea menționată sunt exceptați pensionarii militari care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții asimilate acestora și cei care au calitatea de parlamentar, pe perioada exercitării acestor funcții”, se arată în document.

Guvernul a analizat acest proiect și a formulat 9 observații, dintre care unele substanțiale, față de această inițiativă legislativă.

Impactul bugetar ar fi de peste 4,4 miliarde de lei pe an

Prima problemă semnalată este legată de lipsa unei reglementări a modului de calcul între diferite pensii militare și de impactul bugetar semnificativ.

„În ceea ce priveşte impactul bugetar generat de aplicarea propunerii legislative, în lipsa unei metodologii menționate în cuprinsul acesteia, estimarea realizată se bazează pe o variantă proprie de calcul.
Aceasta constă în determinarea diferenței dintre solda de grad majorată și solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată.
În cazul soldei de funcție, estimarea se face pe baza creşterii medii a soldei de funcție din perioada 2016-2024.
Astfel, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcţie la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei”, se arată în punctul de vedere al Guvernului.

Cu alte cuvinte, impactul bugetar anual ar depăși 4,4 miliarde de lei, echivalentul a aproape 900 de milioane de euro anual.

Guvernul avertizează că privire la „existenţa în plată a unor beneficiari cu situaţii juridice diferite, pentru care baza de calcul a pensiei aflate în plată este diferită (…), concluzionând că „fără reglementarea clară a modului de calcul al diferenţelor nu se poate face o estimare corectă a impactului bugetar”.

„Totodată, atragem atenția asupra faptului că există riscul deviației de la traiectoria de deficit bugetar care urmează a fi stabilită prin decizia Comisiei Europene cu implicații asupra măsurilor fiscale și a ajustării care poate să rezulte din măsuri de ajustare fiscală.
Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social”, se arată în document.

Guvernul spune că se vor recalcula 86.000 de pensii, proces care nu poate fi complet automatizat și va lua timp

O altă observație transmisă de Guvern este aceea că „actualizarea” pensiilor militare este de fapt „o recalculare” care necesită timp „pentru modificarea/completarea aplicației informatice, precum şi pentru emiterea, verificarea, certificarea, vizarea şi aprobarea a peste 86.000 de decizii, un proces care nu poate fi complet automatizat”.

„În opinia noastră, emiterea deciziilor nu poate fi evitată, deoarece modalitatea de calcul a pensiilor aflate în plată va fi diferită”, menționează Guvernul.

Termenul de 90 de zile pentru „reactualizare” nu este rezonabil

În punctul de vedere, Executivul mai semnalează că „termenul de 90 de zile stabilit pentru „reactualizare” nu este un termen rezonabil care să poată fi respectat și să conducă la atingerea rolului și scopului modificărilor/completărilor în discuţie.

„Ultima recalculare și actualizare a pensiilor militare, corespunzătoare datelor de 01.01.2016 şi 30.06.2017, au durat, fiecare dintre acestea, aproximativ 2 ani, în condițiile în care exista baza de date cu elementele bazei de calcul şi a fost suplimentat substanțial numărul de persoane dedicate acestei operaţiuni”, notează Guvernul.

O altă observație este aceea că „propunerea legislativă nu are în vedere modalitatea de stabilire a bazei de calcul a pensiei, în vigoare de la 01.01.2024, aprobată prin Legea nr. 282/2023 (…).

„Prevederile actuale fac aproape imposibilă actualizarea soldei de funcție și soldei de grad, întrucât baza de calcul a pensiei este media soldelor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3 (de la 12 luni la 300 de luni), actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.

În alte cuvinte, aplicarea dispoziţiilor propunerii legislative în prezent ar duce la o dublă actualizare: una cu indicele prețurilor de consum lunar și una raportată la solda de funcție și solda de grad ale cadrelor militare în activitate.
Astfel, nu este clar dacă şi la aceasta s-ar mai face actualizarea inițială. Mai mult, având în vedere și indexarea, în lipsa unui text de lege care să prevadă aplicarea dispoziției celei mai favorabile, aşa cum era stipulat în forma inițială a Legii nr. 223/2015, conform căreia indexarea și actualizarea nu se aplicau simultan, într-un an fiind aplicate doar dispoziţiile cele mai favorabile, actualizarea devine chiar triplă”, atenționează Guvernul.

Probleme de constituționalitate?

Și mai grav, Guvernul atenționează asupra caracterului discriminatoriu al actualizării pensiei de serviciu, fapt care ar putea încălca prevederile Constiției.

„Precizăm că, în actuala redactare, norma preconizată este incompletă și lipsită de claritate, având în vedere faptul că nu reglementează aspecte cu privire la emiterea unei proceduri, care să prevadă modalitatea de actualizare a pensiilor militare de stat, cine comunică la Casa de pensii sectorială competentă data actualizării, procentajul de majorare a soldei de grad/salariului gradului profesional și/sau soldei de funcție/salariului de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special.
Totodată, semnalăm caracterul discriminatoriu al dispoziției de actualizare a pensiei de serviciu, având în vedere faptul că aceasta nu se va aplica tuturor categoriile de beneficiari de pensii atât din sistemul public, cât și de serviciu, aceștia obținând, în fiecare an, din oficiu, o actualizare a pensiilor exclusiv cu rata medie anuală a inflației, soluția legislativă fiind astfel susceptibilă a încălca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie”, subliniază Guvernul.

„Pe de altă parte, norma este susceptibilă a încălca prevederile art.15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.”, se mai arată în documentul emis de Guvern.

În final, Executivul amintește că „orice modificare adusă actelor normative care au făcut obiectul unor jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Reziliență (PNRR) care au fost evaluate pozitiv de Comisia Europeană duce la încălcarea principiului ireversibilității reformelor, respectiv a art. 24 din Regulamentul (UE) 2021/241”.

În concluzie, punctul de vedere al Guvernului a fost că: „Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”.

Inițiativa legislativă a fost înregistrată în data de 7 octombrie la Camera Deputaților, nu este în procedură de urgență, iar camera decizională este Senatul.