Conf. dr. Ionuț Nistor cere eliminarea medicamentelor Hidroxiclorochina și Kaletra din tratamentul bolnavilor de COVID-19. Medicul ieșean spune că aceste medicamente au reacții adverse extrem de agresive asupra pacienților și nu sunt eficiente. Prof. dr. Carmen Dorobăț atacă inițiativa medicului Ionuț Nistor și spune că nu a adunat suficiente dovezi pentru a afirma acest lucru
Medicul ieșean Ionuț Nistor de la Spitalul „C.I. Parhon” din Iași, împreună cu reprezentanții Cochrane România, cere eliminarea medicamentelor Kaletra și Plaquenil din protocolul terapeutic pentru tratarea pacienților cu COVID-19. În urma unor studii efectuate în cele 7 luni de la declanșarea pandemiei de COVID-19, conf. dr. Ionuț Nistor, împreună cu alți specialiști, au depistat faptul că aceste două medicamente au un număr crescut de reacții adverse. Mai mult decât atât, tratamentul nu are niciun beneficiu. Ca replică la aceast studiu, prof. dr. Carmen Dorobăț, manager la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, spune că constatările nu sunt viabile pentru că din comisia de analiză a celor două medicamente nu făceau parte și medici infecționiști. Totodată, medicul Dorobăț spune că medicii care au analizat medicamentele nu au stat la patul bolnavului.
Conf. dr. Ionuț Nistor: „După 7 luni nu mai este nevoie de experimente. Am adunat suficiente studii prin care am demonstrat faptul că aceste două medicamente au efecte adverse majore”
După mai multe studii, conf. dr. Ionuț Nistor, împreună cu reprezentanții Cochrane România, organizație prestigioasă și un reper internațional în medicina bazată pe dovezi, au ajuns la concluzia că Hidroxiclorochina și Kaletra, medicamente utilizate în tratarea pacienților cu COVID-19, au efecte adverse majore.
„După 7 luni nu mai este nevoie de experimente. A fost o perioadă în care nu au existat suficiente informații privind tratamentul cel mai eficient pentru pacienții cu COVID-19. Am adunat suficiente studii prin care am demonstrat faptul că aceste două medicamente au efecte adverse majore și nu sunt utile în tratarea pacienților cu COVID-19. Mai mult decât atât, pacienții trebuiau informați că fac parte dintr-un experiment. Nu mai este etic ca după ce am obținut informațiile cu privire la aceste medicamente să se continue administrarea lor”, spune conf. dr. Ionuț Nistor, director executiv al Centrului Metodologic de Cercetare Medicală și Medicină bazată pe dovezi de la UMF Iași.
Pacienții cu COVID-19 care au primit Plaquenil și Kaletra au avut diaree, dureri de burtă și tulburări electrolitice
Conf. dr. Ionuț Nistor împreună cu specialiștii în medicina bazată pe dovezi susțin că atât Lopinavir – Ritonavir, cu denumirea comercială Kaletra, cât și Hidroxiclorochina, cunoscută și sub numele de Plaquenil, au efecte adverse majore. Mai mult decât atât, medicul spune că administrarea acestor medicamente a crescut mortalitatea.
„În studiile făcute de noi s-a demonstrat faptul că aceste două medicamente au reacții adverse, printre care se numără diareea, durerile abdominale și tulurări electrolitice. Sunt țări în care încă din luna iunie s-au scos aceste medicamente din protocolul de tratament pentru pacienții cu COVID-19, iar noi suntem în luna octombrie și tot le utilizăm. În urma studiilor făcute de noi, nu au fost găsite dovezi definitive care să arate că Plaquenil (Hidroxiclorochina) și Kaletra ar fi scăzut mortalitatea în rândul pacienților, ci din contră, a fost remarcată o creștere a mortalității. Am făcut apel la dovezi, și anume, sinteze sistematice de studii clinice randomizate”, mai spune conf. dr. Ionuț Nistor.
Concluzia studiilor: „Cel mai benefic tratament demonstrat pentru vindecarea pacienților cu COVID-19 este cel cu corticosteroizi și cel cu Dexametazonă”
Concluziile medicului Ionuț Nistor și ale reprezentanților Cochrane România privind medicamentele Kaletra și Hidroxiclorochina sunt bazate pe dovezi. În urma unor studii făcute în Marea Britanie pe 1.616 pacienți din 176 de centre, se arată că aceste două medicamente nu au făcut nicio diferență în starea pacienților cărora li s-au administrat.
„Cel mai recent studiu a fost publicat pe 5 octombrie 2020 în revista Lancet și este parte a studiului Recovery. Datele acestor pacienți au fost comparate cu datele a 3.424 de pacienți care au primit terapie standard. Autorii studiului nu au identificat diferențe semnificative între pacienții care au primit Lopinavir-Ritonavir în comparație cu grupul standard atunci când a fost evaluat impactul pe mortalitate la 28 de zile, evitarea ventilației mecanice sau timpul de spitalizare. Rezultatele acestui studiu randomizat, multicentric, cu număr mare de pacienți incluși, indică faptul că tratamentul cu Lopinavir-Ritonavir nu este eficient pentru pacienții spitalizați și diagnosticați cu COVID-19. Puterea statistică a lotului studiat elimină orice dubiu legat de un efect benefic asupra mortalității. Cel mai benefic tratament demonstrat este cel cu corticosteroizi și dezmetazonă”, adaugă conf. dr. Ionuț Nistor.
Conf. dr. Ionuț Nistor: „Considerăm necesară modificarea de urgență a ordinului Ministerului Sănătății și modificarea protocolului terapeutic”
Prin prisma studiilor efectuate în mai multe țări din lume și analizate de către conf. dr. Ionuț Nistor împreună cu reprezentanții Cochrane România, se cere eliminarea medicamentelor Kaletra și Plaquenil din protocolul de tratament al pacienților cu COVID-19.
„Considerăm urgență modificarea protocolului de tratament al pacienților spitalizați pentru COVID-19. În prezent, potrivit ordinului nr. 487 din 23 martie 2020, modificat ulterior prin Ordinul nr. 1.418 din 7 august 2020, în protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2 este inclusă terapia cu Lopinavir și terapia cu Hidroxiclorochină. Având în vedere absența beneficiilor dovedite atât pentru Lopinavir-Ritonavir, cât și a Hidroxiclorochinei, și a decelării unui risc asociat prezenței în număr crescut al efectelor adverse, considerăm necesară modificarea de urgență a ordinului Ministerului Sănătății și modificarea protocolului terapeutic”, încheie medicul ieșean.
Replica tăioasă a managerului Spitalului de Boli Infecțioase Iași: „Rata de vindecabilitate este de 80 la sută la Iași, administrând Plaquenil și Kaletra”
În cealaltă parte a taberei privind administrarea medicamentelor Kaletra și Plaquenil pentru tratarea pacienților cu COVID-19 stă prof. dr. Carmen Dorobăț. Medicul ieșean are o replică tăioasă la adresa colegilor de la Spitalul „Parhon” și spune că rata de vindecabilitate este de 80 la sută pe Iași, tocmai datorită acestor medicamente.
” Ar fi trebuit să pună în oglindă și efectele benefice ale acestor medicamente. Nu ne putem pronunța asupra unui medicament privind doar efectele lui negative, ci trebuie să le analizăm și pe cele pozitive. Noi am tratat pacienții conform protocolului stabilit de Ministerul Sănătății și nu avem cum să afirmăm că medicamentele nu sunt benefice. Ei au făcut o analiză a afectelor negative, dar să facă o analiză și a efectelor pozitive”, spune prof. dr. Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași.
Prof. dr. Carmen Dorobăț: „Trebuia să se așeze la masă cu un medic infecționist și un virusolog, care stau la patul bolnavului, și apoi să tragă o concluzie”
Managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași spune că, într-adevăr, cele două medicamente au reacții adverse, dar nu pentru toți pacienții. Totodată, afirmă faptul că cei care s-au ocupat de studiul care susține că Plaquenil și Kaletra nu sunt utile în tratarea pacienților cu COVID-19 nu sunt în cunoștință de cauză.
„Într-adevăr, Hidroxiclorochina are reacții adverse pentru pacienții cu boli cardiace, de aceea nici nu le administrăm acestora. Kaletra dă probleme digestive, dar nu s-a pus în pericol viața pacienților prin administrarea acestui medicament. Avem experiență de 20 de ani în administrarea acestui medicament (Kaletra) pacienților cu HIV. Nu poți să ai o oglindă corectă dacă nu analizezi și efectele pozitive ale medicamentelor. Nu e simplu de luat o decizie, mai ales că, din ce am văzut, la acest studiu nu au participat niciun medic virusolog și niciun medic infecționist. Trebuia luat studiul și trebuia să se așeze la masă cu acest soi de specialiști, care stau la patul bolnavului, și apoi să se tragă o concluzie”, încheie prof. dr. Carmen Dorobăț.