Satul cu cea mai mare biserica fortificata din Mures, salvat din izolare

Satul Archita, care adaposteste cea mai mare biserica fortificata din judetul Mures, construita in secolul al XIII-lea, recladita si intarita in jurul anului 1500, a fost salvat de la izolare si uitare dupa doua secole de catre printul Charles de Wales, alaturi de co-fondatorii Fundatiei „Maria Nobrega„, Elizabeth Nobrega de Araujo Tsakiroglou si colonelul Michael R. Carrington.

Fundatia „Maria Nobrega”, care deruleaza proiecte in Brazilia, Italia si Libia, s-a implicat in Romania intr-o serie de proiecte, doua dintre acestea in Archita, pentru protejarea si restaurarea patrimoniului construit si pentru relansarea vietii economice a localitatii, cazuta in izolare si uitare inca din secolul al XIX-lea. 

Archita, care era o comuna libera recunoscuta pentru bogatia ei, una dintre dovezi fiind si faptul ca dispunea de cea mai mare fortificatie din zona, a ramas izolata dupa ce Sighisoara a devenit un centru puternic, iar la inceputul anilor 1800 a decis schimbarea cursului drumului comercial peste Tarnava Mare catre Secuime, fapt ce a aruncat-o intr-o completa izolare. 

„Datorita pozitiei sale geografice a devenit o localitate izolata — acum trece calea ferata prin zona, dar in vechime era mai izolata. De exemplu, sighisorenii radeau de cei din Archita ca in 1848 si 1849 au aflat abia dupa trei ani ca au trecut rusii prin zona. Deci, nu i-a cautat nimeni. La un moment dat Archita era foarte bogata, fiindca se afla pe vechiul drum care facea legatura intre prima capitala a scaunului, care era Saschiz, cu zona Secuimii. Ulterior, traseul s-a modificat si datorita dezvoltarii Sighisoarei, drumul spre Secuime a inceput sa treaca pe la Vanatori, peste Tarnava, catre Cristuru Secuiesc. Din aceasta cauza Archita decade, devine un apendice din cauza pozitionarii geografice”, a declarat directorul Muzeului de Istorie a Sighisoarei, Nicolae Tescula. 

Decaderea Architei a fost stopata in 1873 cand a fost inaugurata calea ferata Sighisoara-Brasov, insa niciodata nu a mai redevenit ceea ce a fost, iar declinul localitatii s-a accentuat din nou odata cu exodul sasilor, incepand cu anul 1987, anii 2000 gasind-o in cea mai avansata stare de degradare. 

Revitalizarea Architei a inceput in urma cu mai bine de cinci ani, cand colonelul englez Michael R. Carrington a inchiriat si restaurat Casa von Sternburg, situata chiar in apropierea bisericii fortificate si a inceput implementarea de proiecte de protejare si regenerare a patrimoniului sasesc, pe educatie, ocuparea fortei de munca, protectia mediului, sanatate si dezvoltarea unor forme traditionale de arta. 

In anul 2011 a inceput si reabilitarea bisericii fortificate din Archita in cadrul proiectului „Tezaure Fortificate Redescoperite — Dezvoltarea durabila a Regiunii Centru prin punerea in valoare a potentialului turistic al retelei de biserici fortificate sasesti din Transilvania”, in urma unei investitii de 16,9 milioane de lei, realizata din fonduri europene. 

Fortificatia din Archita a facut parte din proiectul Consistoriului Superior Evanghelic, in valoare totala de 5,25 milioane de euro, in care au fost restaurate si consolidate in total 18 biserici fortificate din judetele Sibiu, Mures si Alba. La finalul proiectului de reabilitare a bisericii fortificate, in 2014, la Archita — care desi este situata la doar 11 kilometri de satul Mureni si de intersectia cu Drumul European 60 este izolata in special din cauza drumului greu practicabil — a fost deschisa prima farmacie si un centru medical, la care si-a adus contributia Consiliul Judetean Mures, cu o investitie in valoare de 386.130 euro, scrie agerpres.ro.

Printul Charles de Wales, care patroneaza o organizatie aflata in parteneriat cu Fundatia „Maria Nobrega”, s-a aflat la Archita in 2013, unde a discutat cu autoritatile judetene despre posibilitatile inventarierii si protejarii patrimoniului din Transilvania, infiintarii unei clinici multifunctionale care sa asigure asistenta medicala pentru intreaga zona si despre posibilitatea crearii de locuri de munca. 

Datorita interesului manifestat de Printul Charles pentru satele sasesti din Transilvania, viata in Archita — fondata in jurul anilor 1200, dar mentionata in documente abia in 1356 sub denumirea de Ercud — a inceput sa se schimbe, biserica evanghelica fortificata, construita in secolul al XIII-lea, devenind axa in jurul careia graviteaza totul. 

„Probabil ca biserica a fost fondata mult mai devreme, in preajma anului 1200 de catre sasi, intr-o zona mai indepartata de vatra satului de azi, denumita Dosul Cetatii, unde s-au gasit urme de locuire care dateaza din preistorie. Satul este intr-adevar celebru acum prin ansamblul fortificatiei care se gaseste in centrul localitatii. Aceasta este o incinta dubla, cu sase turnuri, cu rol de aparare, din cele noua turnuri care au fost ridicate initial. Lucrarile de consolidare si fortificare fosta bazilica romana cu trei nave a fost transformata in biserica gotica de tip hala. Interesanta este si clopotnita bisericii, care a fost edificata inaintea fortificarii, probabil in secolul al XIV-lea. Prezenta acestei biserici fortificate se datoreaza faptului ca in 1504, odata cu fortificarea bisericii, satul a fost scutit de impozite. Astfel s-a putut reface biserica si sa se construiasca sistemul de aparare care salva satul de atacul turcilor”, a aratat Nicolae Tescula. 

Potrivit acestuia, turnurile au suferit modificari in anul 1802, dupa modelul turnurilor construite in Tara Barsei, fiind prevazute cu un foisor exterior, dar fortificatia pastreaza inca intacte numeroase elemente initiale. 

„Dubla fortificatie cuprinde drumurile de straja exterioare care prezinta o forma dreptunghiulara, caracteristica fortificatiilor din secolul al XVI-lea. Cele noua turnuri erau pozitionate pe colturile incintelor, zidurile incintelor au o inaltime de sapte metri, de aici straja afla la o inaltime de patru metri, sprijinita pe console de lemn. Meterezele au fost zidite aproape in totalitate, turnurile comunicau cu curtile interioare prin porti aflate fie prin domul de straja, fie prin scari mobile. In ziua de astazi se mai pastreaza intact drumul de straja al incintei exterioare, precum si meterezele sale distantate una de alta la circa 3-4 metri. Prezenta dublei incinte arata ca Archita era o asezare puternica, care se ocupa cu cresterea animalelor, iar materialul folosit la construirea bisericii si a fortificatiilor a fost piatra, iar apoi a fost folosita si caramida”, a aratat directorul Muzeului de Istorie a Sighisoarei. 

Dupa reabilitarea Casei von Strenburg, apoi a ansamblului fortificat din Archita, satul a inceput sa prinda viata, sa fie vizitat de grupuri de turisti, acestia avand si posibilitati de cazare in unul dintre turnuri, casele din zona centrala au fost restaurate si au inceput sa prinda culoare. 

Acum satul a inceput sa prezinte interes si din partea altor organizatii neguvernamentale, care au inchiriat cladiri si dezvolta activitati cu caracter social, iar anul trecut a gazduit un concert sustinut de participantii la cea de-a XXI-a editie a Academiei Sighisoara, organizata de Asociatia Cultura Viva Sighisoara din Berna (Elvetia), condusa de Alexandru Gavrilovici, si Academia de Muzica Gheorghe Dima din Cluj Napoca.