Creștinii-ortodocși îi sărbătoresc astăzi pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, cei care au dat libertate creștinismului. Sărbătoarea de astăzi este importantă și pentru aproape două milioane de români care poartă numele celor doi mari sfinți
Astăzi, 21 mai, este mare sărbătoare în Biserica Ortodoxă Română. În calendarul bisericesc, ziua de 21 mai este dedicată Sfințiilor Împărați Constantin și Elena. Ziua de astăzi este una plină și de tradiții și obiceiuri în întreaga țară. De asemenea, de Sfinții Împărați Constantin și Elena, circa 1,8 milioane de români își sărbătoresc și ziua onomastică. Cei care poartă numele sfinților sau derivate din acestea au astfel un motiv în plus de sărbătoare.
Cunoscuți drept cei care au dat libertatea creștinismului, cei doi împărați, fiu și mamă, au devenit adevărați protectori ai creștinilor. În timpul domniei sale, Împăratul Constantin a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. Despre mama lui, Împărăteasa Elena, se spune că și-ar fi eliberat sclavii și i-ar fi ajutat pe creștinii persecutați. De numele Împăratului Constantin este legat și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Paștele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.
Sărbătoare importantă pentru creștini ortodocși pe 24 februarie- Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
Tradiții de secole de sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena
Sărbătoarea de Constantin și Elena este cunoscută în popor drept Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Bătrânii spun că în această zi, păsările de pădure își învață puii să zboare. În plus, în unele zone, de ziua Sfinților Constantin și Elena, se practică o serie de obiceiuri, pornite din superstiții populare. Agricultorii nu lucrează pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. Se mai spune, de asemenea, că cine plantează porumb, ovăz și mei după această zi, acestea se vor usca. Viticultorii cred că dacă lucrează în vie de ziua Sfinților, graurii le vor mânca recolta.
Ciobanii stabilesc în ziua de Constantin și Elena cine le va fi șef și unde își vor amplasa stânele. De asemenea, ei fac un foc mare prin care trec oile pentru a le feri de pericole cât timp vor fi în stână. Pentru a feri gospodăria de rele, femeile stropesc peste tot cu agheasmă și dau cu tămâie.