Creștinii îl cinstesc mâine, 12 decembrie 2021, pe Sfântul Spiridon, făcătorul de minuni. Sărbătoarea este trecută cu cruce neagră în calendarul creștin-ortodox, fiind o zi în care credincioșii țin și o sumedenie de tradiții și obiceiuri. Ziua în care este cinstit Sfântul Spiridon are o mare însemnătate pentru Biserica Ortodoxă
Sărbătoare importantă în Biserica Ortodoxă Română. Pe 12 decembrie 2021, creștinii îl cinstesc pe Sfântul Spiridon al Trimitundei, care a trăit în secolul al IV-lea. S-a născut în jurul anului 270, în Aski, Cipru, și a fost pastor de oi. După moarte soției sale, Sfântul a ales să ducă o viață ascetică. Sfântul a ajuns episcopul Trimitundei, o cetate din apropierea orașului Pafos. A participat la primul sinod ecumenic de la Niceea din anul 325. Sfântul Spiridon a trecut la cele veșnice pe 12 decembrie 348, în Cipru, la vârsta de 78 de ani. Sfântul Spiridon a fost prins în timpul persecuției, schingiuit și întemnițat. Sfintele sale moaște au rămas în Cipru până în veacul al VII-lea când, din cauza năvălirii arabe, au fost mutate la Constantinopol, într-o biserică de lângă Sfânta Sofia. După ce orașul a fost cucerit de turci, sfintele moaște au fost duse in Kerkyra – Corfu (1456), unde se păstrează și astăzi. Se spune că l-a cunoscut pe Sfântul Nicolae, cu care a avut o prietenie strânsă.
Sărbătoarea Sfântului Spiridon în creștinătate
Dumnezeu îl învrednicise cu darul facerii de minuni, vindecând bolnavii și alungând duhurile rele. Pentru că își pierduse și soția, și fiica, a ales calea credinței, călugărindu-se. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Spiridon pe 12 decembrie, însă corfioții îi aduc cinstire în mod deosebit de încă patru ori în an: 11 august – când Sfântul Spiridon a oprit prin rugăciune invazia otomană pe insula Corfu, în sâmbăta lui Lazăr, zi în care sfântul i-a scăpat de foamete pe corfioți, în Duminica Floriilor, pentru vindecarea celor bolnavi, în prima duminică din luna noiembrie, când îi vindeca pe suferinzii de boli grele. De atunci, în fiecare an, pe 12 decembrie, papucii Sfântului Spiridon sunt schimbați. Se spune că ei se tocesc ca urmare a drumului parcurs spre vestirea lui Hristos în întreaga lume. De aici și denumirea de „sfântul călător”. Din mărturiile unor clerici reiese că, pentru perioade scurte de timp, trupul sfântului nu mai este prezent în raclă, iar atunci când revine, este cald și prăfuit.
Tradiții de Sfântul Spiridon, făcătorul de minuni
Sărbătoarea Sfântului Spiridon vine și cu o serie de tradiții și obiceiuri. Această zi are o mare însemnătate în special pentru gospodării de la sate, care nu au voie să facă unele treburi. Bărbații nu au voie să pună animalele la jug. Dacă o fac, e semn de pagubă, iar cel care pune mâna pe jug va fi bolnav toată viața. Femeilor nu li se permite să coasă, să spele ori să facă curățenie. Astfel, vor avea casa ferită de necazuri și primejdii.
În această zi nu este voie să se facă exces de băutură, tocmai ca Sfântul să nu se supere. De asemenea, animalele trebuie să mănânce fân din mâna stăpânilor, ca să fie sănătoase tot anul. Ziua era respectată cu sfințenie înainte, pe vremea bunicilor, pentru ca oamenii să fie feriți de înec, izbituri, căzături din pom ori chiar și de atacul animalelor sălbatice. Femeile însărcinate e bine să se roage la Sf. Spiridon pentru a naște copii sănătoși. Persoanele bolnave se roagă Sfântului pentru vindecare grabnică. În plus, se știe că pe 12 decembrie se duc colaci la biserică, iar preoții fac aghiasmă, menită să alunge bolile și primejdiile.