Sărbătoare în Biserica Ortodoxă! Astăzi este Sf. Apostol Andrei, ocrotitorul României. Milioane de români își aniversează onomastica

Astăzi, 30 noiembrie, credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat de Mântuitorul Iisus. Sf. Andrei este considerat a fi și ocrotitorul țării noastre. Ziua de astăzi este și una plină de tradiții și obiceiuri

Creștinii ortodocși îl cinstesc astăzi pe Sf. Apostol Andrei, considerat a fi cel dintâi apostol chemat de Mântuitorul Iisus. Pentru români, sărbătoarea este cu atât mai importantă, cu cât Sf. Andrei este considerat a fi și ocrotitorul întregii Românii. În această zi, câteva milioane de români ce poartă numele de Andrei sau Andreea și derivate din aceste nume își serbează onomastica. Andrei a fost ucenicul lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme după botezul lui Iisus, l-a urmat pe Mântuitor, devenind astfel primul apostol.

Stirile PROTV

Facturile Nordis, prezentate de Marcel Ciolacu, prezintă mai multe semne de întrebare cu privire la veridicitatea lor

RomaniaTV

Victor Cornea a părăsit-o pe Andreea Bălan chiar în ziua de Crăciun. Anunțul făcut de sportiv

Pentru credința sa, Sf. Andrei a murit ca martir, răstignit pe o cruce în formă de X. În secolul15, Papa Pius al II-lea a mutat relicvele Sfântului Andrei în catedrala Sfântul Petru de la Roma. În anul 1964 capul sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras. De atunci, Sfântul este considerat patronul mai multor state și orașe din întreaga lume. Sf. Apostol Andrei este patron al Scoției, al României, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei și al Rusiei.

Zi plină de tradiții în toată țara

De asemenea, este patronul orașelor Napoli, Ravenna, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Brugge sau Patras. Această sărbătoare este una și plină de tradiții. De Sf. Andrei, sau Sântandrei, cum i se mai spune sărbătorii, românii făceau petreceri de pomină, asemănătoare cu Revelionul. Pentru a fi feriți de acțiunea malefică a moroilor și strigoilor, tinerii camuflau și ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele și ușile casei unde se desfășura petrecerea înainte de lăsatul serii. De altfel, petrecerea se numea, local, Noaptea Strigoilor. Ziua Sfântului se mai cheamă și ziua lupului. Încă din vremea dacilor se credea că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, își poate îndoi gâtul țeapăn și nimic nu scapă dinaintea lui. Ziua se serbează prin nelucru în casă, ca să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci și pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum.

Tot din cauza lupilor nu se mătură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nu se piaptană, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană și nu se dă nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuși, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, căci peste cele hotărâte de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece. În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare. În plus, la miezul nopții de Sf. Andrei se deschid cerurile.