Sărbătoare de Sf. Dumitru. Superstiţii şi tradiţii la români

Una dintre cele mai importante zile de peste an este cea a Sfântului Dumitru. Ea marchează ultima mare sărbătoare a toamnei, după Naşterea Maicii Domnului şi Sf. Cuvioasa Parasheva. Conform superstiţiilor pastorale, această sărbătoare a Sf. Dumitru reprezintă începutul iernii.

Popular i se spune Sânmedru sau Sâmedru şi e marcată cu focuri de tabără, diverse jocuri şi colaci daţi de pomană. Conform calendarului, pe 26 octombrie îl prăznuim pe Sf. Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, iar pe 27 octombrie pe Sf. Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor. Sfântul Dumitru a trăit în Salonic, Grecia de astăzi, în vremea împăraţilor Dioclețian şi Maximian. Provenea dintr-o familie de nobili din Macedonia şi era respectat şi admirat nu doar datorită frumuseţii lui, ci şi datorită înţelepciunii şi bunătăţii sale.

RomaniaTV

Dispar banii de pe carduri, ANAF şi BNR avertismente pentru toţi românii cu carduri

Observatornews.ro

Valentin a pedepsit-o cu moartea pe femeia iubită. Furios că Nicoleta vrea divorţ, a ucis-o, apoi şi-a dat foc în maşină

Prin satele de la noi din ţară încă se mai respectă multe tradiţii din bătrâni. Dacă mergi pe uliţele lor, mai ales în ajun de Sâmedru, vei vedea tineri bărbaţi, necăsătoriţi, care sar peste flăcările focurilor de tabără. Acest obicei are rolul de a-i feri pe oameni de nenorociri, boli şi necazuri. Focul lui Sâmedru e respectat cu sfinţenie şi pentru a alunga fiarele sălbatice, dar şi pentru că se spune că ar avea puteri roditoare. De altfel, după ce este stins, oamenii iau din cenuşă şi cărbuni şi aruncă în grădinile proprii, ca să aibă recoltă bună şi bogată în anul ce vine.

Tradiţii şi superstiţii din ziua de sărbătoare a Sf. Dumitru

Iată şi alte practici rurale din ajunul sau ziua Sf. Dumitru:

• gospodinele mai în vârstă dau de pomană pâine şi fructe (struguri, prune uscate, mere, nuci) celor care sar peste focul lui Sâmedru;
• se duc la biserică tăvi cu colivă şi colaci în formă de cruce, pentru pomenirea celor morţi;
• nu se seamănă usturoi după ziua de sărbătoare a Sf. Dumitru. În caz contrar, la anul vei avea parte numai de pagubă. În zona Olteniei se crede că, procedând astfel, îţi fereşti gospodăria şi animalele de fiarele sălbatice;
• nu se foloseşte astăzi pieptenele, ca să nu atragi primejdii şi ghinion;
• gospodarii tund coama cailor care au maximum 3 ani, pentru a fi și mai frumoasă;
• pe 26 octombrie, se încheie toate socotelile (împrumuturi sau chirii) făcute cu 6 luni în urmă, iar ajutoarele de la stână îşi primesc banii şi se întorc la casele lor;
• În Dobrogea, flăcăii se adună la o casă, apoi merg prin sat, cântând la cavale şi fluiere. Unul dintre ei, îmbrăcat ca o cadână, adună bacşişul. Obiceiul se numeşte „datina Sâiegiilor”.

În multe zone ale ţării, această sărbătoare a Sf. Dumitru este respectat cu sfinţenie şi pentru că e considerat ca fiind cel care a dat oamenilor, folosit la Sfânta Împărtășanie.

Prognoze făcute de Sf. Dumitru – Sărbătoare importantă pentru ţărani

Dacă noi ne planificăm zilele în funcţie de informaţiile meteo de la televizor, odinioară, oamenii îşi luau drept reper anumite semne din zilele marilor sărbători. Iată, spre exemplu, ce semnifică pentru ţărani marea sărbătoare a Sf. Dumitru:

• cum e vremea în ziua de sărbătoare a Sf. Dumitru, aşa va fi toată iarna ce vine. Cu alte cuvinte, dacă e vreme frumoasă, înseamnă că toamna va fi lungă şi însorită. Dacă însă e urât şi frig, iarna va fi bună;
• ciobanii îşi pun cojocul pe iarbă, în mijlocul oilor. Dacă se aşază pe el o oaie albă, iarna va fi geroasă şi aprigă. Dacă, în schimb, se aşază o oaie neagră, vom avea o iarnă blândă şi bună, cu temperaturi ridicate. Acesta este un obicei din regiunea Moldovei;
• dacă în dimineaţa de Sfântul Dumitru, o oaie albă se ridică prima din turmă şi se îndreaptă spre sud, iarna va fi grea. În schimb, dacă se trezeşte mai întâi o oaie neagră şi merge înspre nord, iarna va fi uşoară.

26 octombrie – Sărbătoare de Sf. Dumitru, semnificații

Noi am căutat şi alte informaţii, poate mai puţin ştiute, despre ziua de 26 octombrie. Iată ce am mai găsit:

• Sf. Dumitru e asociat cu moartea naturii şi sosirea frigului şi a iernii;
• şi Sf. Gheorghe, şi Sf. Dumitru sunt patronii păstorilor;
• dacă odată cu importanţa sărbătoare de pe 23 aprilie, şi anume Sf. Mucenic Gheorghe, codrii înverzesc, de pe 26 octombrie, adică de la Sf. Dumitru, pădurile desfrunzesc;
• căldura scade mult în intensitate;
• dacă respecţi tradiţiile şi superstiţiile legate de această zi, vei fi ferit de lovituri şi boli.

Curiozităţi despre ziua Sf. Dumitru

Ştiai că… de Sâmedru oamenii morţi se transformă în strigoi, vârcolaci şi muroni şi vin pe lumea noastră, pentru a ne bântui? Cel puţin, aşa se zice din bătrâni.

Ştiai că… dacă în ajun de Sâmedru e lună nouă, iarna începe repede şi se încheie repede? În schimb, dacă e lună plină, iarna începe curând şi se încheie târziu.

Ştiai că… dacă e cer senin şi lună plină, vom avea o iarnă bună? Iar dacă e lună plină, dar cer înnorat, ori dacă plouă / ninge, vom avea multă zăpadă?