În aceste zile, creștinii au intrat în Săptămâna Patimilor, perioadă premergătoare Învierii Domnului Iisus Hristos. În aceste zile se oficiază și deniile, o serie de slujbe tematice care amintesc de patimile Mântuitorului
În Miercurea Săptămânii Sfintelor Pătimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinței și îndreptării omului păcătos. Miercuri este ziua în care Iuda L-a vândut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginți. Denia de miercuri seara (Utrenia zilei de Joi a Sfintelor Patimi) rememorează patru evenimente: spălarea picioarelor Apostolilor, Cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și vânzarea Domnului.
Această zi are și semnificații în popor. De exemplu, bărbații nu mai au voie să meargă la muncile câmpului, trebuind să rămână pe lângă casă și să își ajute nevestele. În anumite zone din România există obiceiul ca cei mici să meargă la colindat, la asfințitul soarelui. Copiii primesc de la femei ouă pe care le vor înroși în Joia Mare. Tot astăzi se ține post negru. Credincioșii care postesc în cea de-a treia zi a Săptămânii Mari vor fi protejați tot anul de către Sfânta Miercuri.
Un alt obicei din popor este să se scoată cenușa din sobe și să se arunce în grădină, peste straturile cultivate, pentru ca poamele să facă rod bogat. Tot în popor se spune că oamenii trebuie să se împace cu toți cei care au fost certați până acum. E bine să nu se supere și să nu se enerveze, să nu spună vorbe urâte și să nu gândească necurat.
De obicei, lăcașurile de cult erau arhipline în timpul deniilor. Din cauza pandemiei de COVID-19, credincioșii vor fi nevoiți să stea acasă și să se roage în liniște, prezența la biserică fiind interzisă în această perioadă. Astfel, preoții vor oficia slujbele în lăcașurile de cult fără prezența enoriașilor.