Creștinii-ortodocși au intrat de astăzi în Săptămâna Patimilor, perioada premergătoare Învierii Domnului. În aceste zile, seară de seară, au loc o serie de slujbe creștine care vestesc ziua Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
De astăzi, creștinii-ortodocși sărbătoresc Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor Mântuitorului. Cu o săptămână înainte de Învierea Domnului, creștinii intră într-o perioadă de reflecție, perioadă în care au parte, seara, de denii, o serie de slujbe religioase ce se țin în Postul Paștilor. În mod normal, Deniile din Săptămâna Mare atrag cea mai mare mulțime de credincioși, acestea fiind săvârșite în biserici începând cu seara Floriilor până vineri seara, când se cântă Prohodul Domnului.
Anul acesta însă, din cauza pandemiei de COVID-19, credincioșii nu mai pot participa la aceste slujbe, Liturghiile urmând a fi oficiate de preoți în lăcașurile goale.
Specificul Săptămânii Patimilor – slujbe și rânduieli
Luni, marți și miercuri se oficiază Liturghia darurilor mai înainte sfințite. În Joia Mare se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia. Joia Patimilor este ziua în care, pe lângă Sfântul Agneț (pecete-n.r.), care se folosește la Sfânta Liturghie, se mai scoate încă un agneț, care se sfințește odată cu celălalt. În unele mănăstiri, în Joia Patimilor are loc ritualul spălării picioarelor, care amintește de gestul de smerenie făcut de Hristos înainte de Cina cea de Taină – spală picioarele ucenicilor.
Vinerea Mare este o zi aliturgică, nu se săvârșește Sfânta Liturghie. În Denia din această seară, Biserica aduce aminte de Patriarhul Iosif, cel care a fost vândut de frații săi în Egipt. El este o preînchipuire a lui Hristos, vândut de Iuda.
În timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru că nu avea rod. E o pildă dată omului, din care trebuie să rețină că Dumnezeu este atât iubire, cât și dreptate.