Sanziene 2020. Ce spun legendele din popor despre aceasta zi

Pe 24 iunie, creştinii sărbătoresc Nașterea Sf. Ioan Botezătorul. În popor, această zi poartă denumirea de Sânziene ori Drăgaica. Din bătrâni, despre data de 24 iunie se cunosc câteva superstiţii, tradiţii şi legende. Ele ne animă imaginaţia şi reprezintă una dintre legăturile noastre cu trecutul, cu străbunii. Haideţi să vedem ce legende despre sânziene există.

În ciuda faptului că religia este în contradicție cu superstițiile, la sate încă se perpetuează unele obiceiuri. Spre exemplu, despre Sânziene se spune că sunt niște fecioare zănatice, care dansează prin văzduh şi dețin puteri magice. Ele au clopoței la picioare şi dansează goale, cu părul despletit, mai ales în locuri retrase, pe maluri de apă ori la răspântii, la lumina Lunii. Unii le mai spun și iele. Cine le vede, conform mitului, rămâne mut pentru totdeauna ori înnebuneşte, tocmai pentru a nu spune nimănui la ce a fost martor.

Stirile PROTV

Facturile Nordis, prezentate de Marcel Ciolacu, prezintă mai multe semne de întrebare cu privire la veridicitatea lor

RomaniaTV

Victor Cornea a părăsit-o pe Andreea Bălan chiar în ziua de Crăciun. Anunțul făcut de sportiv

Legende despre Sânziene

Ziua de astăzi este marcată de anumite obiceiuri, mai mult sau mai puţin reale. Spre exemplu, se spune că e bine să-ţi împleteşti o coroniţă din sânziene, apoi să o arunci pe casă. Dacă va cădea, înseamnă că ai viață scurtă; dacă rămâne pe casă, e semn că vei trăi mult. În zona satelor din Alba, toţi membrii familiei îşi împletesc cunune atât pentru ei, cât şi pentru animalele din gospodărie. Apoi un bărbat aruncă pe rând cununile pe acoperişul casei, pronunţând şi numele posesorului coroniţei. Conform bătrânilor, dacă o coroniţă rămâne pe casă, înseamnă că celui care a împletit-o îi va merge bine în anul curent.

De ce se aruncă pe casă şi coroniţele făcute pentru animale? Ca acestea să fie ferite de rău.

Tot la ideea de viaţă şi moarte face referire şi legenda din zona judeţului Bistriţa-Năsăud. Acolo, copiii adună sânziene în seara dinaintea mari sărbători şi le pun pe la porţile oamenilor, câte una pentru fiecare membru al familiei. Se zice că cel a cărui floare se va ofili va muri înaintea celorlalţi din casă. Bineînţeles, vorbim despre un mit, pentru că, ştim cu toţii, orice plantă ruptă se ofileşte chiar şi într-o oră, din cauza lipsei de apă.

O altă legendă face referire tot la coroniţa împletită. Se zice că în ajunul sărbătorii, adică pe 23 iunie, trebuie să agăţi o coroniţă la colţul casei orientat spre est. Iar dacă a doua zi dimineaţa găseşti ceva agăţat în coroniţă (precum: puf sau pene de la păsări, păr de la anumite animale), anul este prielnic pentru păsări şi animale.

Din sânzienele culese se împletesc coronițe care se aruncă pe case

Sânziene 2020 – Aducătoare de veşti bune

Se crede că Sânzienele le ajută pe femeile căsătorite să rămână însărcinate. Pentru aceasta, ele trebuie să facă o așa-zisă baie în roua adunată dinainte de răsăritul soarelui. Bătrânele merg în locuri numai de ele știute, necălcate de oameni, şi adună roua de pe plante, într-o pânză albă. După ce termină de adunat, se întorc în sat. Întrucât se crede că roua trebuie să fie neîncepută, adică omul care a adunat-o să nu fi vorbit cu nimeni în ziua respectivă, ele aleg un drum cât mai lăturalnic, pentru a evita să se întâlnească din întâmplare cu cineva. Se crede că cine se spală cu această rouă se va căsători repede şi va avea copii sănătoşi.

De asemenea, se crede că e bine să faci baie în mare sau în rău astăzi, împreună cu partenerul de viaţă. Ar fi încă un moment care v-ar uni şi v-ar face legătura şi mai trainică.

Pe de altă parte, conform unui mit diferit, nu e bine să faci baie astăzi, pentru că se consideră că speli forțele magice care astăzi te protejează.

Drăgaica – De unde provine numele

În anumite zone din ţară, astăzi se joacă Drăgaica. Două fete se costumează şi merg din casă în casă şi joacă un dans specific. Una este îmbrăcată în costum bărbătesc, cu numele Drăgan, iar cealaltă în costum femeiesc, cu numele Drăgaica. Jocul constă mai mult în sărituri în formă de cruce și în îmbrățișări. Despre gospodarii care le primesc pe cele două fete se spune că vor fi norocoşi tot anul, vor avea recolte îmbelşugate şi spor la muncile agrare. La final, ele sunt servite cu ceea ce are fiecare în curte, cu ceea ce a putut să producă până la data de 24 iunie (cireşe, castraveţi verzi, mere, puişori de găină).

Târgul Drăgaica. Pictură realizată de Carol Popp de Szathmary

Obiceiul socului de Sânziene 2020

În ciuda faptului că ziua de astăzi este legată de planta numită sânziene, în unele zone ale ţării, un rol important îl are şi socul. Gospodinele prepară turte din aluat cu flori de soc, iar cine le mănâncă va fi sănătos tot anul.

De ce e bine să foloseşti şi flori de soc? Întrucât, din cele mai vechi timpuri, se crede că în această plantă sălăşluieşte o zână bună sau un duh, care îi apără pe oameni de multe nenorociri. Iată, aşadar, motivul pentru că ţăranii spun că e bine să-ți scoţi pălăria în fata arbustului de şoc înainte de a-l tăia.

De asemenea, se spune că e bine să atârni crenguţe de soc la uşi şi ferestre, pentru a apăra de boli şi ghinion acea locuinţă, dar şi pentru a-i asigura bunăstarea.

Sânzienele, dincolo de mituri și superstiții

În concluzie, vorbim despre nişte mituri, legende şi superstiţii. Majoritatea nu au nici o bază reală şi ştim acest lucru, dar le respectăm pentru că ne dorim să ne meargă bine, dar şi pentru că aşa ni s-a transmis din moşi-strămoşi. Să nu uităm, de asemenea, ca ele fac parte din patrimoniu şi formează identitatea noastră ca popor şi civilizaţie. Astăzi, de fapt, creștinii marchează sărbătoarea numită Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, pe care trebuie să o cinstim cum se cuvine.

Iată ce spune un etnolog despre superstițiile legate de Sânziene: