Sângerarea nazală înseamnă tensiune arterială prea mare?

Vorbim despre epistaxis, termenul medical pentru sângerări nazale. Poate fi legat de un traumatism (lovitură etc.), de băgarea degetelor în nas sau de o declanșare pur si simplu spontană. Dar sângerarea nazala poate fi cauza tensiunii arteriale prea mari?

Asocierea este adesea sugerată, dar este dificil de verificat. De fapt, hipertensiunea arterială în timpul tratamentului (epistaxisul este una dintre cele mai frecvente urgențe) poate rezulta din anxietatea legată de sângerare și de contextul medical („efectul halatului alb”), știind, de asemenea, că presiunea fluctuează în timpul zilei.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

S-a decis după eşecul din alegeri. Cresc salariile din 2025, avem CIFRELE exacte pentru salariaţi

Sângerarea nazală înseamnă tensiune arterială prea mare?

Pentru a înțelege mai bine fenomenul, o echipă sud-coreeană (Universitatea Hanyang) a comparat valorile tensiunii arteriale ale pacienților cu sângerări nazale spontane cu cele cauzate de o lovitura. În total, au fost examinate aproape 3.000 de persoane.

Rezultatul evidențiază diferențe semnificative între cele două grupuri: tensiunea arterială medie de 157/91 în primul grup și 145/84 în al doilea. Dintre pacienții fără hipertensiune arterială preexistentă în grupul de sângerare spontană, 16% au fost diagnosticați cu hipertensiune arterială în decurs de șase luni, comparativ cu 5% în celălalt grup.

Dr. Bernard-Alex Gaüzière (Jurnalul Internațional de Medicină) comentează pe fond: „În ciuda anumitor limitări, acest studiu indică existența unei legături între epistaxis și presiunea arterială sau chiar o indicație premonitorie privind apariția iminentă a hipertensiunii arteriale”. Mecanismul se referă la efectul tensiunii arteriale crescute asupra funcției și integrității (slăbirii) pereților vaselor de sânge.

Tensiunea arterială crescută: care sunt simptomele?

Există o mulțime de concepții greșite cu privire la simptomele hipertensiunii arteriale. Impresia muștelor zburătoare, sunete în urechi, amețeli… Niciunul dintre aceste simptome nu poate fi legat, în mod specific, de o creștere a tensiunii arteriale. La fel, sângerările nazale sunt doar un steag roșu.

Durerile de cap, un semn de avertizare

Singurul simptom tangibil este debutul durerilor de cap la cineva care nu era predispus anterior la ele. Acestea pot fi dureri de cap banale care dispar ușor cu paracetamol. În acest caz, este recomandabil să vă consultați medicul de familie pentru a vă măsura tensiunea arterială sau să o faceți singur folosind un monitor electronic de tensiune înainte de a merge la medic.

Cum să vă măsurați tensiunea arterială?

De fapt, singura modalitate de a ști dacă tensiunea arterială este prea mare este de a o măsura în mod regulat. Fiecare dintre noi ar trebui, de la vârsta de 30 de ani, să facă un bilanț cel puțin o dată pe an. Hipertensiunea arterială se poate dezvolta la tineri, atât la bărbați, cât și la femei.

Pentru screening, una până la trei măsurători distanțate la un minut sunt suficiente atunci când tensiunea arterială este normală.

Pentru a confirma diagnosticul hipertensiunii arteriale, trebuie efectuate trei măsurători pe zi, timp de trei zile. Un total de 12 până la 18 măsurători sunt utilizate pentru a calcula o medie. Aceasta nu trebuie să depășească 135/85 milimetri de mercur (mmHg). Dacă, datorită acestui indicator, diagnosticul este confirmat, medicul poate decide inițierea tratamentului.

Tensiunea arterială nu este stabilă. Uneori, și fără niciun motiv, tensiunea crește brusc, însoțită de incalzirea feței sau de o ușoară durere de cap. Aceste creșteri de tensiune sunt mai frecvente la vârstnici.

Vigilența la femei

În anumite momente din viața lor, femeile trebuie să acorde o atenție specială posibilelor simptome de hipertensiune. Tensiunea arterială tinde să crească odată cu înaintarea în vârstă și de obicei crește după menopauză.

Dar sunt afectate și femeile tinere, în special cele care iau contracepție estrogen-progestogen. Hipertensiunea arterială care apare pe pilulă trebuie să oprească această metodă de contracepție pentru a alege alta. Acest lucru se datorează faptului că hormonii contraceptivi cresc riscul de tromboză arterială și venoasă.

Prin urmare, hipertensiunea trebuie examinată în mod sistematic la alegerea contracepției, în timpul sarcinii (risc de preeclampsie, deci de naștere prematură) și la menopauză.