Sala de operații unde viața începe de la zero! Ei sunt îngerii transplantului hepatic din Iași! În fața acestei echipe trebuie scoasă pălăria!

Centrul de Transplant Hepatic din Iași și-a deschis ușile. Medicii care luptă să salveze vieți susțin că există un deficit enorm de donatori. Foarte mulți ieșeni mor din această cauză. Ceea ce se întâmplă în sala de operație este greu de imaginat

Primul pacient care a beneficiat de prima operație de transplant hepatic la Iași, la aproape patru ani de la transplant, este într-o formă excelentă. Acesta a fost supus intervenției chirurgicale în luna iunie a anului 2016, la vârsta de 62 de ani. Se prezintă periodic la spital pentru control, însă starea lui este în afara oricărui pericol. Pe lista de așteptare mai sunt acum aproximativ 50 de pacienți care așteaptă transplantul. Din păcate însă, așa cum susțin medicii ieșeni, anul acesta au avut loc cele mai puține transplanturi hepatice de la prima intervenție de acest gen. Aparținătorii donatorilor cadaverici nu acceptă din varii motive prelevarea organelor.

Stirile PROTV

Rezultate renumărare voturi. Lasconi și Ciolacu, despărtiți acum de peste 4.000 de voturi. USR acuză nereguli. Date parțiale

RomaniaTV

ULTIMA ORĂ! Cutremur cu magnitudinea 4,9. Anunțul făcut de INFP

Un număr prea mic de donatori

La Iași este cel de-al doilea centru din țară unde se face transplant hepatic. Anul acesta, au avut loc doar patru transplaturi din cele șase prelevări făcute de medicii ieșeni. Doi dintre donatori nu au fost compatibili cu specificațiile unei astfel de intervenții. Medicii ieșeni susțin că numărul mic de donatori reprezintă o problemă națională.

„Anul acesta am înregistrat un număr foarte mic de donatori. Doar patru din șase prelevări de organe s-au materializat. De curând, am avut și o pacientă din Republica Moldova. O diferență mare în comparație cu anul 2015, când am efectuat zece intervenții chirurgicale de transplant hepatic. Toate schimbările care se produc la nivelul conducerii țării, toate scandalurile care au apărut în țară în urma transplantului hepatic contribuie la imaginea pe care și-a făcut-o populația privind acest tip de intervenție”, spune prof. dr. Cristian Lupașcu, coordonatorul Centrului de Transplant Hepatic Iași.

Consumul de alcool face foarte multe victime

Cei 50 de pacienți care sunt pe lista de așteptare pentru a beneficia de un transplant hepatic sunt într-o stare de sănătate extrem de gravă. Medicii specialiști susțin că insuficiența hepatică acută are multiple cauze, iar pacienții diagnosticați cu această afecțiune ar trebui să fie o prioritate. În zona Moldovei, ciroza alcoolică ocupă primele locuri.

„Insuficiența hepatică acută este determinată de multiple cauze. În zona Moldovei, consumul repetat de alcool face foarte multe victime. Acest obicei produce insuficiență hepatică acută. Intoxicația cu ciuperci, infecțiile virale cum ar fi hepatita B, C, D și E sau bolile genetice, dacă nu sunt diagnosticate și tratate la timp, se ajunge la diagnosticul de insuficiență hepatică acută. În această situație, pacientul se înscrie pe lista de așteptare pentru transplantul hepatic. De cele mai multe ori, în urma transplatului, evoluția pacientului este sigură, însă acesta va trebui să trăiască toată viața cu anumite restricții alimentare”, adaugă prof. dr. Cristian Lupașcu.

Dacă nu beneficiază de transplant, mor în câteva luni

Incidența cirozei hepatice în zona Moldovei este printre cele mai mari din Europa. Așa cum spun medicii ieșeni, transplantul hepatic este mai mult decât necesar, deoarece mulți pacienți suferă de această afecțiune pentru care nu s-a găsit o altă variantă de tratament. Sunt pacienți pentru care timpul este cel mai mare dușman. Din momentul în care au fost incluși pe lista de așteptare, aceștia au speranța de viață medie de trei luni.

„Ficatul este un organ extrem de friabil. Echipa chirurgicală trebuie să fie formată nu doar din buni chirurgi generaliști, ci și buni chirurgi vasculari. În orice moment pot apărea complicații și hemoragii masive. Noi suntem o echipă formată în ani, o echipă care a crescut împreună. În astfel de intervenții, echipa lucrează împreună. Nu e important aici cine este cel mai profesionist, ci cum funcționăm ca echipă”, încheie prof. dr. Cristian Lupașcu.