Să nu ne mai mințim din cifre

Reprezentanții Institutului Național de Statistică au lansat – și bine au făcut – o amplă informare către populație asupra a ceea ce s-a realizat și ceea ce nu s-a realizat în materie de recensământ. Ne-au fost puse la dispoziție concluzii și estimări preliminare. Și ne-au fost servite pe tavă nenumărate semne de întrebare. Unele dintre ele vor persista pentru o lungă perioadă de timp și vor da naștere la controverse. E bine însă că, măcar în linii mari, știm cum stăm.

Prima informație cu totul și cu totul surprinzătoare este că la nivelul Uniunii Europene s-a convenit asupra unui moment de referință fixat în 2021. Nu este foarte clar la ce dată din 2021. Explicația care ne-a fost oferită este că trebuie cumva aliniate datele din toate cele 27 de state membre UE. Așadar ne raportăm la 2021, în condițiile în care recensământul s-a încheiat abia la începutul acestei luni din 2022. Ce consecință poate avea acest artificiu, care ne-a fost băgat pe gât de Comisia Europeană?

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

Ce se întâmplă cu Adela Popescu și Radu Vâlcan. Nimeni nu se aștepta la asta. ''Foarte greu''

Prima și cea mai evidentă consecință este că, indiferent cât de corect s-ar face calibrările, estimările, previziunile, în mod inevitabil va exista o diferență între numărul real de persoane rezidente în România și cifrele care vor fi raportate. La prima vedere și fără a mai intra în alte detalii, în tot acest interval de timp au murit oameni, s-au născut oameni, au plecat din țară persoane și s-au întors în țară persoane. Așa că se creează o serie întreagă de diferențe, care pot însemna mult în economia rezultatelor finale.

Un recensământ corect făcut al populației, nu ca cel anterior, care a fost un dezastru, presupune, așa cum este și firesc, un inventar corect al rezidenților, al gospodăriilor, al altor bunuri de care dispun românii. Acest inventar este indispensabil pentru organizarea corectă a alegerilor. În 2024, vom avea, pentru prima dată în același an, patru alegeri și, de fiecare dată, atât anterior, cât și posterior, vor fi discuții legate de numărul de persoane care se prezintă la urne și de numărul de persoane care, dintr-un motiv sau altul, refuză să-și exprime opțiunile. Vor exista din nou dispute vizând mai ales numărul votanților din străinătate. Acolo, în străinătate, există o masă de manevră electorală, care a mai fost folosită și cu alte prilejuri pentru a întoarce rezultatele pe dos. Dacă legea electorală nu se va schimba – și se pare că nu se va schimba – această situație se va repeta.

Realitatea este că la acest recensământ, la care nu au putut, din diverse motive, fi recenzate peste un milion de persoane, s-au produs o serie întreagă de nereguli. De accidente de parcurs. Staff-ul INS a luat în calcul pandemia și probabil a avut în vedere și realizarea unor economii, astfel încât s-a optat pentru o autorecenzare. Această autorecenzare trebuia făcută electronic. Asta în condițiile în care o parte însemnată a populației este incapabilă să facă asemenea aplicații. Aplicațiile, la rândul lor, au fost destul de greoaie. Ca să nu mă rezum în a teoretiza, vă informez că, disciplinat fiind, am completat printre primii români un asemenea formular electronic. Inițial mi-a fost imposibil să-l introduc în sistem, întrucât sistemul nu mai făcea față numărului prea mare de solicitanți. Ulterior am reușit și am primit, tot în format electronic, răspunsul că datele mele au fost înregistrate. După un timp însă, tot INS m-a informat că datele mele nu au fost înregistrate. Presupun că ce mi s-a întâmplat mie, li s-a întâmplat și altor cetățeni. Să admitem însă că, prin diverse măsurători și calcule sofisticate, INS va fi capabil să corecteze asemenea erori pe parcurs.

Un alt element care a perturbat actualul recensământ a fost generat de frica oamenilor, în special a celor de la țară, de a-și declara bunurile pe care le au. De vină sunt decidenții politici. Care au indus, prin diferite declarații iresponsabile, o veritabilă teamă în rândul locuitorilor de la țară, cum că nu vor mai avea voie să crească pe lângă casă diverse animale. Aceștia, pentru a-și proteja bunurile, fie au ascuns o serie de date, făcând declarații în fals, fie pur și simplu au evitat să fie recenzați.

Șefii INS, în comunicatul difuzat în această săptămână, au precizat că urmează să completeze datele până la sfârșitul anului, apelând la diferite instituții ale statului. Care pot oferi informații utile despre persoanele plecate din țară, despre persoanele întoarse în țară și despre mișcarea diferitelor bunuri. Ei bine, aici apare încă un pericol. Din diverse motive, electorale sau neelectorale, mulți dintre primarii localităților din România sunt dispuși – și au demonstrat din plin acest lucru în trecut – să falsifice datele. Să declare mai mulți cetățeni decât există în realitate pe raza comunei sau a orașului. În plus, în România există în prezent un număr imens de persoane care au domiciliul într-un loc și reședința în cu totul alt loc. Probabil că și din acest motiv INS este prudent și încearcă să confrunte toate informațiie de care dispune sau va dispune până la sfârșitul anului.

Atâta doar că la sfârșitul acestui an, indiferent cât de inteligente vor fi calibrările INS, vom avea fie o oglindă în mișcare, care nu este utilă nimănui, fie o fotografie a anului de referință 2021, fie o fotografie a unui alt an de referință, sfârșitul lui 2022. Cu rezervele pe care le-am expus mai sus, cărora li se mai pot adăuga multe altele, nu-mi rămâne decât să le urez succes specialiștilor de la INS și să le mai bat o dată obrazul guvernanților, pentru faptul că nu au acordat susținerea cuvenită unei investigații de o asemenea amploare și importanță.