Rusia va reduce producţia de petrol către statele europene care vor plafona preţurile

Vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat luni, 21 noiembrie 2022, ca Federaţia Rusă nu va livra ţiţei sau producția de petrol statelor care vor implementa un plafon de preţ. Însă, producţia de petrol se va livra către parneterii „orientaţi către piaţă”. Decizia vine în contextul în care UE ar putea stabili un plafon pentru producția rusească.

Alexander Novak a reafirma poziţia ţării după ce ţările din G7 au declarat că vor să stabilească un plafon de preţ pentru ţiţeiul rusesc. Plafonarea va interzice companiilor să furnizeze servicii pentru livrările de petrol rusesc oriunde în lume, dacă nu este vândut sub pragul convenit.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

Ce mâncăruri îi pune pe masă Cristela Georgescu candidatului TikTok. Piesa de rezistență: supa-cremă cu ierburi de leac

Rusia va reduce producţia de petrol către statele care vor plafona preţurile

Decizia Rusiei vine în contextul în care Uniunea Europeană vrea să interzică din 5 decembrie 2022 importurile de ţiţei rusesc şi achiziţiile de produse petroliere din Rusia din 5 februarie 2023. Unele ţări, precum Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie au menţionat ca companiile vo beneficia de o perioadă de graţie, până în 19 ianuarie, pentru a primi navele ruseşti de transport.

În acest sens, vicepremierul rus susţine că plafonarea preţului va generă un declin al investiţiilor şi un „potenţial deficit în livrările de petrol.

Estimările privind preţul ţiţeiului Brent s-au redus la finele acestui an cu 10 dolari, până la 100 de dolari per baril. În acest context, analiştii susţin că rezervele de petrol se vor reduce la sfârşitul anului 2022 odată cu scăderea producţiei OPEC+.

Mai multe state europene cer stabilirea unui plafon maxim de preţ al gazelor

Instaurarea unui plafon maxim de preț al gazelor la nivelul UE este ceea ce cer mai multe țări europene, printre care se numără și România, Franța, Italia. Din păcate însă, acestea se lovesc de opoziția unor țări precum Țările de Jos și Germania, care se tem că furnizorii își pot vinde gazul natural în altă parte.

Comisia Europeană propune un plafon temporar de preț și mai propune ca membrii Uniunii Europene să își unească forțele pentru a cumpăra împreună gaze, scăzându-le astfel prețul.

Germania s-a opus acestei idei şi a declarat că va aloca 83,3 miliarde de euro pentru plafonarea preţului la gaze şi electricitate. Proiectul va intra în vigoare de la începutul anului 2023, iar pentru 25.000 de companii preţul la gaze va fi plafonat cu 1 ianuarie.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von det Leyen, a criticat planul Germaniei cu privire la compensarea preţurilor la energie. Ulterior, cancelarul german a reproşat lipsa unei soluţii comunitare elaborate la Bruxelles. Mai mulţi membri ai Comisiei Europene şi lideri ai statelor membre UE au criticat planul Guvernului Olaf Scholz de a aloca 200 de miliarde de euro pentru compensarea preţurilor la gaze.

De altfel, România a importat în primele opt luni din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,512 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 20,1% (- 381.300 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform Agentiei Internationale a Energiei (IEA), daca interdictia Uniunii Europene va fi aprobata, Federatia Rusa ar putea intampina dificultati în gasirea noilor piete pentru a livra producția de petrol. Astfel, Rusia ar putea pierde aproximativ doua milioane de barili pe zi din productie, comparativ u nivelul de dinaintea razboiului.