În ultima perioadă de timp, au apărut tot mai multe cărți religioase, însă ceea ce nu conștientizează majoritatea creștinilor este că multe dintre acestea sunt apocrife. Astfel este și cazul Rugăciunii sau Cărții „Visul Maicii Domnului”.
Însuși părintele Cleopa, fiind întrebat despre „Visul Maicii Domnului” sau alte asemenea cărți sau rugăciuni scrise, a recunoscut că: „Acestea sunt cărți apocrife, adică neaprobate de Sfântul Sinod. Nu-i bun ‘Visul Maicii Domnului’, nici ‘Epistolia’. Dar Biserica le-a tolerat, le-a îngăduit, pentru că multă lume s-a întors la pocăință după ele, dar nu sunt aprobate de Sfântul Sinod.”
Rugăciunea „Visul Maicii Domnului”
„Visul Maicii Domnului”, alături de „Epistolia Domnului Iisus Hristos”, „Cele 12 Vineri” și alte asemenea cărtulii și talismane, este o scriere necanonică, adică neaprobată de Biserică și nevăzută ca fiind autentică sau de folos duhovnicesc real. Mulți părinți duhovnicești s-au pronunțat asupra acesteia, considerând-o nefolositoare pentru sănătatea sufletească a credincioșilor. Cu toate acestea, cartea încă se găsește pe tarabele de suveniruri și chiar în unele pangare bisericești. Din păcate, obiceiurile și credințele apărute peste noapte continuă să concureze cu dreapta credință.
Se spune că această scriere a fost găsită în Mormântul Maicii Domnului, în Ierusalim. Cei care o recomandă (și nu sunt preoți) susțin că cine va citi această rugăciune cu credință zilnic și o va purta la sine va fi păzit de toate relele, nu va muri de moarte năprasnică și își va afla mângâiere sufletească și vindecare. Femeile însărcinate care o citesc zilnic ar urma să nască ușor, iar cei nedreptățiți ar dobândi dreptate. De asemenea, se spune că la sfârșitul vieții, cu trei zile înainte de moarte, cititorul va vedea în vis pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Totuși, acest tip de învățături nu aparține dreptei credințe și transmite un fel de magie, ca și cum ar fi vorba de talismane norocoase.
Traducerea acestui text este, de obicei, proastă, agramată și plină de greșeli, reflectând calitatea îndoielnică a autorilor și a furnizorilor săi. Deși unele dintre aceste erori au fost corectate recent, esența rămâne neschimbată. În plus, această învățătură nu are niciun temei biblic sau patristic. Este cunoscut faptul că Mântuitorul și-a vestit Patimile în mod repetat, iar Maica Sa, fiind profund implicată în viața Sa, nu ar fi fost lipsită de această cunoaștere. Vechiul Testament este plin de profeții mesianice despre Patimi, așa că este de neînțeles de ce ar fi necesar un asemenea vis.
De ce aceste cărți nu sunt recunoscute de Biserica Ortodoxă
În istoria Bisericii, vedeniile și descoperirile au fost întotdeauna privite cu circumspecție de către părinții duhovnicești, preferându-se adesea respingerea lor pentru a se evita greșeli spirituale. Acest lucru este evident în Pateric și în Viețile Sfinților, unde multe astfel de fenomene sunt examinate cu grijă. Niciun sfânt nu a căutat să aibă vedenii cu Domnul Hristos, Maica Domnului sau cu alți sfinți cât timp erau încă în viață.
Părintele Ilie Cleopa, întrebat despre aceste scrieri de origine îndoielnică, a afirmat că ele provin de la bogomili, o sectă din Bulgaria (secolul XII), și sunt apocrife, neaprobate de Sfântul Sinod. Biserica le-a tolerat doar pentru că multe persoane s-au întors la pocăință prin intermediul lor, dar acestea nu sunt acceptate oficial. Cele mai bune rugăciuni sunt Acatistul și Paraclisul Maicii Domnului, care au fost aprobate de toate Sinoadele Ecumenice. Părintele Cleopa recomanda citirea zilnică a Acatistului Bunei Vestiri și a Acatistului Acoperământului Maicii Domnului, acestea având puterea de a aduce alinare în suferință și protecție în momente de nevoie.
Totodată, Paraclisul Maicii Domnului este recomandat pentru a aduce calm în familie și în casă, atunci când există tensiuni sau suferințe. Părintele Ilie Cleopa subliniază că aceste rugăciuni sunt adevăratul sprijin duhovnicesc, spre deosebire de cărtuliile îndoielnice, care nu aduc folos real.
Rugăciunea „Visul Maicii Domnului” este una dintre acele scrieri considerate apocrife de către Biserica Ortodoxă, fiind considerată ca nerespectând dogma creștină sau Biblia.